Alba Iulia este un oraş cu o mare rezonanţă istorică şi acest lucru constituie în principal şi motivul pentru care am ales ca această lucrare sa cuprindă, cât mai bine structurat, toate elementele care sa scoată în evidenţă şi să valorifice importanţa şi frumuseţea acestui oraş. Descoperirile făcute în judeţul Alba sunt dovada existenţei uneia din cele mai importante culturi din Transilvania. Este, fără îndoială una din aşezările bine conturate, puternic centru economic politic şi religios încă din vremea statului roman şi până în zilele noastre.
Municipiul Alba-Iulia este capitala judeţului, oraş situat pe malul stâng al râului Mureş, la confluenţa dintre râurile Ampoi şi Sebeş, şi are populaţia de 100.000 de locuitori. Aşezat în podişul Transilvaniei este vegheat de Munţii Apuseni şi de Carpaţii Meridionali cu vestitele vârfuri, Pătru şi Şureanu.
Pe lângă importanţa economică şi culturală, Alba Iulia se face remarcată mai ales prin istoria care şi-a pus amprenta asupra acestui oraş bimilenar.
Oraşul devine prima capitală a celor trei Principate Romane. Tipografia domnească, atunci tiparniţa Bisericii Ortodoxe ridicată de Mihai Viteazul începând cu 1597, publica numeroase cărţi în limba română. Momentele decisive ale luptei sociale şi naţionale ale poporului roman din secolele XVIII şi XIX nu puteau să lase deoparte judeţul Alba. Capii rascolei din 1784, Horia, Cloşca şi Crişan sunt încarceraţi la Alba-Iulia, cercetaţi şi apoi executaţi în mod crud fiind traşi pe roată la 28 februarie 1785.
La 1 decembrie 1918, Alba-Iulia a fost locul unde Unirea Transilvaniei cu România a fost decisă solemn şi irevocabil de către Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia alcătuită din delegaţi aleşi de romanii din Transilvania, Unirea Statului Naţional Modern Român fiind atunci desăvârşită.
Potenţialul turistic al municipiului Alba Iulia îşi găseşte oglindirea într-o amplă constelaţie de mărturii ale unui trecut de milenii, exprimat în salba monumentelor istorice, de arhitectură şi artă, în varietatea frumuseţilor naturale.

1.2. Localizare geografică

Alba Iulia, oraş cu mare rezonanţă în istoria poporului român îşi datorează importanţa sa istorică, în mare măsură, poziţiei geografice, fiind punctul natural de trecere şi răscruce de drumuri care l-au legat organic de zonele înconjurătoare, bogate în zăcăminte de metale preţioase, sare şi podgorii renumite; arterele de circulaţie din Transilvania se întâlneau aici, prin care se comunica cu importante centre economice, fapt ce a impulsionat dezvoltarea sa demografică, urbanistică şi economică. Oraşului îi aparţin 10.365 ha teren, format din 3500 ha teren arabil, restul fiind păşuni, fâneţe, vii, livezi şi pepiniere pomicole. Municipiul Alba Iulia este aşezat în centrul podişului ardelean, la 460 5' latitudine nordică şi 210 15' longitudine estică, 330 m altitudine, într-o zonă de interferenţă a dealurilor ce coboară din Munţii Trascăului cu şesurile din valea cursului mijlociu al Mureşului. Oraşul propriu-zis este aşezat pe prima terasă a Mureşului, care formează spre est un şes lung de 8-10 km şi lat de 2-4 km. Cetatea şi construcţiile ridicate în ultimii ani pe vatra vechilor aşezări se află pe a doua terasă, cu cca. 18-25 m mai sus.

1.3. Căi de acces şi împrejurimi
Oraşul este străbătut de şoseaua E80, care face legătura între Deva şi Cluj-Napoca la o distanţă de 380 km de Bucureşti, 100 km de Cluj şi la 241 km de Arad. Lungimea totală a căilor ferate în exploatare a fost în 1979 de 305 km; densitatea liniilor de căi ferate de 48,9 km/1000km2 este peste media pe ţară 46,8. Magistrala Bucureşti- Braşov- Blaj se ramifică la Teiuş (însemnat nod feroviar) spre Cluj şi Arad.