Datorită diferenţelor de precipitaţii de-a lungul continentului, vegetaţia este de asemenea foarte variată. În zonele din jurul ecuatorului, unde ploile sunt prezente tot timpul anului, se întâlnesc păduri tropicale dese, care probabil conţin până la 3000 specii diferite de plante pe milă pătrate. Pădurea este de obicei formată din 3 straturi: un înveliş scund de arbuşti între 2-3 metri, un strat de copaci medii care ajung la 18 metri şi un înveliş de pădure din copaci verzi tot timpul anului, înalţi de până la 46 metri. Între aceste păduri ecuatoriale şi marile deşerturi din nord şi sud se întâlneşte savana, care conţine un număr mare de animale. În deşerturi vegetaţia este întâlnită numai în oaze, pe lângă ochiuri mici de apă. În timp ce pădurea tropicală, savana şi deşertul acoperă majoritatea continentului, se întâlnesc zone mici de pajişti la altitudini mai mari, în munţi.
Africa este locul unde se întâlnesc cele mai variate şi numeroase animale din lume, de la rarele gorile de munte din munţii Rwandei până la lemurii din Mdagascar. În zonele de savană găsim vaste populaţii de zebre, antilope şi prădătorul lor, leul, maimuţe, leoparzi, hiene, rinoceri, hipopotami şi elefanţi. Viaţa sălbatică din Africa a fost dramatic redusă în ultimii 50 de ani datorită vânatului excesiv şi extinderii aşezărilor omeneşti. Deşi lumea crede contrariul, în Africa sunt mult mai multe animale în captivitate decât sălbatice. Vaci, capre si porci sunt în număr foarte mare crescuţi pentru mâncare, la care se adaugă animalele domestice. Insectele sunt alt element important din fauna Africii. Unele furnici comune din partea de sud produc un lut care este foarte folositor pentru cărămizi şi construcţii de case. Totuşi, majoritatea insectelor nu sunt folositoare. Ţânţarul Anopheles este purtător de malarie si alte boli. Musca ţeţe, care produce boala somnului la om face unele zone din partea centrală şi de est nelocuibile. Rozătoarele sunt de asemenea o problemă. Ele mănâncă grâul şi sunt purtătoare de boli cum ar fi holera. Chiar si frumoasele păsări din Africa pot produce pagube mari în recoltele de grâu.


Regiunile si peisajele agricole


Deşi Africa este bogată în minerale şi alte resurse minerale, agricultura continuă să fie baza vieţii pentru mulţi oameni. De când au obţinut independenţa, fermierii africani au mărit cu mult cultivarea plantelor solicitate de piaţă, cum ar fi cacao, cafea, ceai şi banane. Cea mai mare problemă a agriculturii africane este aceea de a ţine pasul cu creşterea rapidă a populaţiei. Datorită acestei creşteri, cantitatea de mâncare pe cap de persoană a scăzut dramatic. Pentru a combate acest lucru, unele din guvernele ţărilor din Africa au pus accent pe zonele rurale, obţinând în acest fel rezultate bune, exemple fiind Senegal, Tanzania şi Malawi. În regiunile de pădure se practică o anumită formă de agricultură care constă în despădurirea unei porţiuni de pământ de către agricultor, care cultivă bananieri sau alte plante, iar atunci când solul îşi pierde fertilitatea se mută pe altă porţiune. Datorită creşterii populaţiei, multe terenuri nu au timp să îşi refacă fertilitatea solului înainte ca altcineva să vină să cultive. De-a lungul anilor au fost tăiate cantităţi importante de lemn, cum ar fi în Liberia pentru cauciuc, în Ghana pentru cacao sau în Cote d’Ivoire pentru palmieri de ulei. Fermierii pot să însămânţeze şi părţile umede ale savanei. Acolo sunt cultivate plante cum ar fi meiul şi porumbul în aceleaşi loturi ca şi cartofii sau fasolea, bumbac sau alune. Aceste recolte trebuie să fie realizate în sezonul ploios care este destul de scurt, dar în unele regiuni au fost instalate sisteme de irigaţii acolo unde sunt râuri.