“Nu am încredere în oamenii care
îşi închipuie că dispun deja de
răspunsuri într-un moment când noi abia încercăm să formulăm nişte întrebări.”
Alvin Toffler


O nouă civilizaţie este pe cale de apariţie şi peste tot oameni răi încearcă s-o oprească. Această civilizaţie nouă aduce cu sine noi tipuri de familie, alte stiluri de muncă, de iubire şi de viaţă, o nouă economie, noi conflicte politice şi dincolo de toate acestea o conştiinţă modificată, deasupra tuturor situându-se informaţiile, care au devenit, probabil, domeniul cel mai important şi cu cea mai rapidă dezvoltare din lume.
O bombă cu informaţii a explodat în mijlocul nostru aruncând asupra noastră o ploaie de imagini şi schimbând radical modul în care fiecare dintre noi percepe propriul său univers şi acţionează asupra lui.
Fiecare dintre noi îşi creează în minte un model al realităţii şi acţionează asupra lui. Unele dintre acestea sunt vizuale, altele auditive şi chiar tactile. Unele sunt numai percepţii, altele legături. Unele sunt simple, altele sunt complexe şi conceptuale. Din asemenea imagini se constituie imaginea noastră despre lume, situându-ne în timp, spaţiu şi reţeaua de raporturi personale din jurul nostru.
Aceste imagini nu se nasc din neant. Ele se formează, în moduri pe care încă nu le înţelegem, din semnalele sau informaţiile care ne vin din mediul înconjurător. şi pentru că mediul este în continuă schimbare se schimbă şi cererea de informaţii din jurul nostru.
Înainte de apariţia mijloacelor de informare în masă, individul îşi crea propriul model al realităţii din imagini primite doar din câteva surse – învăţătorul, preotul, reprezentantul puterii şi mai presus de toate, familia.
În plus, mesajele pe care le primea erau redundante în cel puţin două sensuri: de obicei veneau sub forma limbajului vorbit curent care în mod normal este plin de pauze şi repetiţii şi sub forma unor şiruri de idei repetate de diverşi furnizori de informaţii.
Consensul în cadrul comunităţii şi presiuni puternice pentru asigurarea conformismului acţionau de la naştere asupra individului îngustându-i şi mai mult paleta de imagini acceptabile şi comportamentul.
Civilizaţia industrială a înmulţit numărul canalelor prin intermediul cărora individul îşi creează imaginea despre realitate. El nu mai prelucra informaţii nu numai din natură sau de la oameni ci şi din reviste şi ziare, de la radio şi mai târziu de la televiziune. Mijloacele de informare în masă au devenit un uriaş furnizor. Iar puterea lor a fost folosită pentru a depăşi frontierele regionale, etnice, social-culturale şi lingvistice şi stau la baza imaginilor care se scurgeau în fluviul mintal al societăţii.
Anumite imagini vizuale, de exemplu, care au ajuns atât de larg răspândit prin mase şi au fost implantate în atâtea milioane de memorii individuale, încât s-au transformat în adevărate ecrane (Charlie Chaplin, Churchill, Marilyn Monroe).
Imaginile create la centru şi injectate în “mintea de masă” de către mijloacele de informare au contribuit la standardizarea sistemului de producţie industrial.
Civilizaţia informaţională modifică, acum, toate acestea. Pe măsură ce se accelerează, schimbarea din societate provoacă o accelerare corespunzătoare în noi. Primind informaţii noi suntem nevoiţi să ne revizuim catalogul de imagini într-un ritm tot mai ridicat. Imaginile mai vechi, bazate pe realitatea trecută trebuie înlocuite, căci dacă nu le aducem la zi, acţiunile cunoscute se disociază de realitate, iar noi devenim treptat mai puţin competenţi. Nu mai putem face faţă.
Această accelerare a prelucrării imaginilor în interiorul nostru semnifică faptul că imaginile devin tot mai trecătoare.
Este greu de aflat semnificaţia acestei fantasmagorii, de înţeles exact cum se modifică procesul de producere a imaginilor. Căci, pe lângă faptul că accelerează fluxul de informaţii, civilizaţia informaţională transformă structurile profunde ale informaţiei pe care se bazează acţiunile noastre cotidiene.
În cursul erei informaţionale, mijloacele de informare în masă au devenit din ce în ce mai puternice. Acum se produce o schimbare surprinzătoare. Odată cu începutul erei informaţionale, departe de a-şi extinde influenţa, mijloacele de informare sunt, însă, nevoite s-o împartă. Sunt respinse concomitent de către ceea ce se numesc mijloacele de informare demasificate.
Un exemplu îl constituie ziarele. Cele mai vechi mijloace de informare în masă îşi pierd cititorii.
Aceste pierderi nu s-au datorat exclusiv răspândirii televiziunii. Toate ziarele de mare tiraj actuale trebuie să facă faţă unei competiţii din ce în ce mai strânse cu un număr crescând de săptămânale, bisăptămânale, etc. care nu servesc piaţa de masă contemporană, ci anumite zone şi localităţi din cadrul acestora, conţinând reclame şi ştiri mult mai localizate. Ajunse la saturaţie, cotidianele de mare tiraj din centrele mari se află într-o situaţie precară. Mijloacele de informare demasificată le urmăresc întotdeauna şi sunt pe punctul de a le prinde din urmă.
Revistele de masă constituie al doilea exemplu. Aproape că nu trece un an în care să nu dispară o revistă de primă mărime. Toate au murit pentru a renaşte sub forma unor publicaţii de unic tiraj. Asistăm la o “explozie demasificată” a unor minireviste, destinate unor pieţe mici, cu interese specifice, regionale sau chiar locale.

Referatul Demasificarea mijloacelor de informare in masa - jurnalism pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.