Yuri Alekseyevich Gagarin

Cosmonautul Yuri Alekseyevich Gagarin de origine sovietica ajunge sa fie primul om care a calatorit in spatiu pe 12 aprilie 1961, la bordul navei spatiale Vostok 1. In timpul zborului, pilotul de teste si tehnicianul in varsta de 27 de ani, a devenit de asemenea primul om care a facut o orbita in jurul Pamantului, reusita de capsula sa spatiala intr-o ora si 48 de minute. Vostok 1 a orbitat in jurul Pamantului la o altitudine maxima de 187 de mile si a fost condus integral de un sistem de control automat. In decusul zborului Gagarin a facut o singura afirmatie ”Zborul se desfasoara normal, sunt bine”.
In urma acestei realizari istorice, Gagarin avea sa devina brusc o persoana faimoasa in intreaga lume. A primit Ordinul Lenin si i-a fost acordat titlul de erou al Uniunii Sovietice. In Uniunea Sovietica au fost ridicate monumente in onoarea sa si mai multe strazi primit numele lui Gagarin.
Triumful programului spatial sovietic, in cadrul caruia primul om a ajuns in spatiu, a reprezentat o lovitura puternica pentru Statele Unite, care planificasera primul lor zbor in spatiu in mai 1961. Mai mult, Gagarin a orbitat in jurul Pamantului, fapta care nu a fost reusita de programul spatial american decat in februarie 1962, in momentul in care John Glenn a orbitat in jurul Pamantului de trei ori in naveta Friendship 7. La vremea respectiva, Uniunea Sovietica deja facuse un alt pas in fata in ceea ce priveste calatoriile spatiale, prin zborul din august 1961 al cosmonautului Gherman Titov, in naveta Vostok 2. Titov a facut 17 orbite si a petrecut in spatiu peste 25 de ore.
Pentru propagandistii sovietici, cucerirea sovietica a spatiului reprezenta o proba a suprematiei comunismului in fata capitalismului. Totusi, pentru cei care au participat la programul Vostok si mai devreme la Sputnik (program care a lansat primul satelit in spatiu, in anul 1957), succesele erau atribuibile mai ales stralucirii unui singur om: Sergei Pavlovich Korolev. Din cauza trecutului sau controversat, proiectantul-sef Korolev nu era cunoscut decat celor din URSS, fiind totalmente necunoscut in Vest, pana la moartea sa din 1966.
In 1933 omul de stiinta Korolev impreuna cu echipa sa lanseaza prima racheta sovietica care functiona cu combustibil lichid. Korolev a fost nascut in Ucraina in 1906. In 1938, sustinatorul sau din cadrul armatei a devenit victima a remanierilor lui Stalin, iar Korolev si colegii sai au fost de asemenea trimisi in judecata. Dupa incheierea procesului, Korolev avea de savarsit o pedeapsa de 10 ani de munca silita. Insa, autoritatile sovietice au ajuns sa se teama de inovatiile facute de germani in domeniul rachetelor. Astfel ca, dupa doar un an, Korolev a devenit in inchisoare seful unui birou de proiectare si i s-a ordonat sa continue activitatea sa in domeniul rachetelor.
In 1945, Korolev a fost trimis in Germania pentru ca sa afle informatii despre racheta V-2, care a fost utilizata de catre nazisti impotriva britanicilor, producand efecte devastatoare. Americanii l-au capturat pe proiectantul rachetei, Wernher von Braun, care ulterior a devenit seful programului spatial american, insa sovieticii au adunat o sumedenie de resurse legate de V-2, printre care rachete, facilitati de lansare, proiecte si cativa tehnicieni germani. Folosind aceasta tehnologie si propriul sau talent de inginer, pana in 1954 Korolev construise o racheta capabila sa transporte focoase nucleare de cinci tone si in 1957 a lansat prima racheta balistica intercontinentala.
In acel an, planul lui Korolev de a lansa un satelit in spatiu a fost aprobat, iar in 4 octombrie 1957, Sputnik 1 a fost lansat pe orbita. A fost prima victorie sovietica in ceea ce priveste cucerirea spatiului, iar Korolev, care teoretic inca era prizonier, a fost reabilitat oficial. Sub conducerea lui Korolev, programul spatial sovietic avea sa reuseasca numeroase premiere la sfarsitul anilor Æ50 si la inceputul anilor Æ60: primul animal pe orbita, primul mare satelit stiintific, primul barbat in spatiu, prima femeie in spatiu, primul grup de trei cosmonauti in spatiu, prima iesire in spatiu, prima naveta spatiala care a intrat in impact cu Luna, prima orbita in jurul Lunii, primul impact cu Venus si prima naveta spatiala care a aselenizat. In tot acest timp, Korolev a ramas anonim si era cunoscut doar sub denumirea de ôProiectant-sefö. Visul sau de a trimite cosmonauti pe Luna a esuat, in primul rand din cauza faptului ca programul lunar sovietic a primit fonduri in valoare de doar o zecime din cele alocate programului american de aselenizare, Apollo.
Korolev a murit in 1966. La moartea sa, identitatea proiectantului a fost in sfarsit dezvaluita lumii, Korolev fiind inmormantat in zidul Kremlinului, ca erou al Uniunii Sovietice.
In 1968 Yuri Gagarin moare intr-un zbor de rutina. Ramasitele sale au fost plasate in zidul Kremlinului.