Jocurile Olimpice de iarna

In 1908 apare prima dorinta arzatoare de a organiza o versiune de iarna a Olimpiadei, atunci cand patinajul artistic si-a facut aparitia la Jocurile Olimpice de la Londra. A fost planuita si o olimpiada de ski care a fost conceputa de organizatorii Jocurilor Olimpice de la Berlin si care urma sa aiba loc in Muntii Padurea Neagra, insa aceste jocuri au trebuit anulate din pricina izbugnirii Primului Razboi Mondial, in 1914. Urmatoarea editie a Jocurilor Olimpice a avut loc la Antwerpen, in Belgia, unde patinajul artistic a fost din nou o proba, iar hocheiul pe gheata a fost adaugat ca proba pentru care se acordau medalii. In ciuda obiectiilor facute de fondatorul Jocurilor Olimpice moderne, baronul Pierre de Coubertin si a impotrivirii tarilor scandinave, care gazduiau propriile campionate nordice din patru in patru ani sau din cinci in cinci ani, campionate care au avut loc din 1901 pana in 1926 in Suedia, Comitetul international Olimpic a autorizat desfasurarea unei Saptamani internationale a sporturilor de iarna, la Chamonix, Franta, in 1924. Prima Olimpiada de iarna a durat nu mai putin de 11 zile si a avut ca probe: patinaj viteza, patinaj artistic, hochei pe gheata si bob ski nordic si avand un mare succes.