Clonarea
Clonarea fiintelor umane a ridicat o problema majora in cadrul institutiilor care se ocupa de drepturile omului.
In primavara anului 1997 o echipa de cercetatori britanici fac primul pas in cadrul clonarii si mai exact cloneaza o oaie. Opinia publica mondiala a ramas profund impresionata de stirea publicata. De fapt, asa cum au relatat ulterior stirile de presa, cercetarile privind clonarea au debutat in anii ’50, protagonistul acestora fiind un savant britanic, cercetator la Cambridge, Jan Wilmut.
Si cum stirea a fost raspandita cu o viteza majora prin cadrul presei,stirea a ajuns si la urechile Bisericii Catolice care s-a opus in totalmente clonarii. Nu doar Biserica Catolica a fost cea care s-a opus clonarii ci si presedintele Jacques Chirac al frantei care a cerut sa fie revizuita legislatia astfel incat sa nu fie posibila duplicarea fiintelor umane. Presedintele Chirac a specificat ca legislatia franceza a interzis inca din 1994 experimentele pe embrioni umani, precum si obtinerea de astfel de embrioni pentru cercetari, dar nu a mentionat in mod explicit clonarea ca procedeu “ de duplicare” a fiintei vii. Malayezia a decis sa interzica clonarea umana, permitand-o in schimb pe cea pe animale. Guvernul malaesian a considerat “clonajul uman ca fiind imoral si impotriva creatiei divine”. In SUA, unde s-a realizat clonarea a doua maimute, precum si un experiment privind un pui de gaina care a dobandit o voce de prepelita, presedintele Bill Clinton a interzis folosirea fondurilor federale pentru cercetari privind clonarea umana si a cerut oamenilor de stiinta din sectorul particular sa se retraga voluntar de la asemenea gen de experimente. “Fiecare viata este unica, rezultatul unui miracol care trece dincolo de barierele laboratoarelor stiintifice. Cred ca trebuie sa respectam acest dar si sa rezistam tentatiei de a ne multiplica” aceasta a fost declaratia pe care Clinton a adresato savantilor. Un ziarist de la jurnalul “The Independent” considera ca “daca ideea este realizabila, se va realiza. Caci instinctul omului care-l indeamna mereu sa exploreze si sa experimenteze, nu poate fi oprit de nici o comisie ori biserica, de nici un legislator. Am ajuns sa traim o schimbare in conditia umana. Mai tarziu, va trebui sa ne obisnuim cu clonarea umana, asa cum am invatat sa traim cu bomba atomica.”
Un alt motiv al interzicerii clonarii a fost problema extinderii homosexualitatii, ca o consecinta a reproducerii fiintelor umane pe alte cai decat cele naturale.
Terminologic, potrivit definitiei data de dictionare, prin “clon” se intelege totalitatea indivizilor identici proveniti dintr-un singur organism pe cale asexuata, cuvantul provenind din englezul “clone”. In aceeasi acceptiune lingvistica, a “clona” inseamna a izola din clon indivizi care vor deveni cap de linie pentru noi generatii.
Au avut loc o multitudine de discutii combatute pe plan mondial in vederea interziceri clonarii, care au luat sfarsit datorita incheierii de conventii. Primul stat care a interzis clonarea a fost SUA, urmat de marea majoritate a statelor dezvoltate, aceasta problema fiind stringenta pentru ele, fiind iminenta crearea primei clone umane, cat timp aceasta activitate nu era incriminata.
Aceasta decizie este atenuata totusi de posibilitatea clonarii animalelor, desi literatura de specialitate este impartita si in privinta acestei probleme. Si totusi clonarea e plan juridic clonarea tinde a fi admisa pentru salvarea unor specii pe cale de disparitie sau pentru crearea unor specii de mare productivitate, dar este interzisa la om, deoarece ar perturba raportul barbati-femei, ar suprima sexualitatea, ar creste inegalitatile sociale (ca in clonarea de genii) si ar suprima variabilitatea naturala, care este sursa progresului social.