1904 - Curse europene in America
Primul eveniment de curse de automobile, Cupa Vanderbilt, a avut loc in aceasta zi in Hicksville, New York. Un exemplu timpuriu de intrecere intre motoare la nivel mondial in America,acest eveniment anual a fost creat pentru a prezenta pe cei mai buni soferi si producatori de automobile din Europa publicului din SUA. Denumit dupa organizatorul evenimentului, William K. Vanderbilt Jr, premiul principal al cursei a fost eleganta Cupa Vanderbilt, realizata de Tiffany&Co, faimosii bijutieri americani. Duzini de pionieri ai automobilismului au calatorit dincolo de Atlantic pentru a participa la prima cursa internationala de anvergura tinuta in SUA.
Cursa, un parcurs de 10mile de laps-i pe un circuit de 30 de mile, avea 18 intrari:cinci masini Mercedes, trei masini Panhards, doua masini Pope-Toledos, doua masini Fiat, si cate o masina fiecare: Renault, Simplex, De Dietrich, Packard, Clement-Bayard, si un Royal Tourist. George Heath, un francez, a castigat prima Cupa Vanderbilt intr-un automobil Panhard terminandu-si parcursul cu o medie rapida a vitezei de 52,2mph. Aceasta cursa a fost de asemenea ultima aparitie oficiala la vreo cursa a masinii Packard –Lupul Gri, condusa de Charles Schmidt pe locul al patrulea.
Masinile construite in Franta au continuat sa domine Cupa Vanderbilt pana in 1908, cand aventurierul nesabuit George Robertson a condus spre victorie in a patra Cupa Vandrebilt un automobil autohton de 90hp, cunoscut sub numele de “Batranul 16”. A fost prima victorie importanta a unei masini americane intr-o cursa internationala de mare anvergura, si a servit drept dovada ca SUA putea fi competitiva in cursele de motoare si in productia de automobile.
Cupa Vanderbilt anuala a continuat sa aiba loc pana in 1916, cand problemele Primului Razboi Mondial au interupt traditia.

1910 - Infiintarea lui American Film Manufacturing
Cativa agenti de schimb din lumea filmului s-au reunit pentru a creea compania American Film Manufacturing pentru a distribui filme. Pentru cei cativa ani precedenti, practic, toate aspectele producerii unui film, inclusiv distributia, fusesera monopolizate de catre compania de patente Motion Picture Patents Company.
Compania de patente Motion Picture, fondata de studiouri producatoare de filme de succes precum Biograph, Vitagraph si Studioul Edison, refuzau sa lase alte companii sa foloseasca echipamentul lor patentat de film si distribuiau filmele doar la proprietarii de cinema care erau de acord cu conditiile lor. Kodak a fost de acord sa vanda stocuri de film brut doar membrilor companiei, facand astfel dificila supravietuirea companiilor independente de film.
Cativa producatori de film au ripostat - cel mai notabil fiind Carol Laemmle, care a infiintat compania Independent Motion Picture in 1909. Pentru ca Kodak a refuzat sa ii vanda film, Laemmle a trebuit sa cumpere film de peste ocean.Laemmle s-a luptat in 280 de procese deschise de compania Motion Picture Patents. Pana in 1912, Guvernul SUA a dat in judecata compania Motion Picture Patents pentru practici comerciale abuzive. Pana in 1917, puterea companiei se dizolvase.