Portarul înaripat mai ţine întins
un cotor de spadă fără de flăcări.
Nu se luptă cu nimeni,
dar se simte învins.
Pretutindeni pe pajişti şi pe ogor
serafimi cu părul nins
însetează după adevăr,
dar apele din fântâni
refuză găleţile lor.
Arând fără îndemn
cu pluguri de lemn
arhanghelii se plâng
de greutatea aripelor.
Trece printre sori vecini
porumbelul sfântului duh,
cu pliscul stinge cele din urmă lumini.

Noaptea îngerii goi
zgribulind se culcă în fân:
vai mie, vai ţie,
păianjeni mulţi au umplut apa vie,
odată vor putrezi şi îngerii sub glie,
ţărâna va seca poveştile
din trupul trist.


Poezia face parte din volumul Laudă somnului(1929), volum, care se impune printr-o originalitate incontestabilă. Poezia aparţinând acestui volum prezintă un univers în destrămare cufundat într-o stare hipnotică. Imaginea acestui univers în destrămare este surprins foarte bine în versuri:
pretutindeni e o tristeţe, e o negare, e un sfârşit
Poetul tratează într-o manieră personală o serie de mituri biblice, în acest sens este semnificativă mărturisirea sa: E adevărat că în poezia mea sunt frecvente şi motive mitice, chiar teologice. Dar de aceste elemente uzez în chipul cel mai liber, ca mijloace de expresie poetică. Motivele nu sunt tratate dogmatic. Le folosesc în sens totdeauna creator, liber, le modific şi le amplific după necesităţi. Născocesc motive mitice la fiece pas fiindcă fără o gândire mitică nu ia fiinţă, din păcate sau din fericire, nici o poezie.
Blaga prelucrează creator, liber, mitul genezei, mitul cristic, mitul învierii morţilor, mitul sfântului Ioan, mitul sfântului Gheorghe. Unul dintre miturile fundamentale este Paradisul. În concepţia poetului, după izgonirea din Paradis divinul sacru s-a retras din lume, rupându-se definitiv legătura cu omul.
Punctul de plecare este un motiv biblic: şi izgonind pe Adam l-a aşezat în preajma raiului celui din Eden şi a pus heruvimi şi sabie de flăcări vâlvâitoare să păzească drumul spre pomul vieţii (Facerea)
Prelucrând liber acest motiv biblic, Blaga crează imaginea unei lumi moderne, a păcatelor, a unei lumi în destrămare, din care divinul şi sacrul lipsesc cu desăvârşire. Poetul procedează la o desacralizare a simbolurilor creştine. Astfel îngerul de la poarta Paradisului numai ţine în mână decât un cotor de spadă fără de flăcări:
Portarul înaripat mai ţine întins
un cotor de spadă fără de flăcări.
Deci sabia de flăcări vâlvâitoare din Biblie devine la Blaga cotor de spadă, sugerând pierderea sacralităţii. Portarul înaripat devine un paznic inutil al unui tărâm, care şi-a pierdut atributele esenţiale. Peste tot domineşte o tristeţe metafizică, o dezolare, un sentiment al inutilităţii:
Nu se luptă cu nimeni,
dar se simte învins.
Blaga procedează la o umanizare, la o tratare în manieră profană a figuraţiei biblice. Astfel serafimi, cu părul nins însetează după adevăr; arhanghelii ară cu pluguri de lemn, plângându-se de greutatea aripelor; porumbelul sfântului duh stinge cele din urmă lumini; îngerii goi se culcă în fân, zgribulind de frig:
Pretutindeni pe pajişti şi pe ogor
serafimi cu părul nins
însetează după adevăr,
dar apele din fântâni
refuză găleţile lor.
Arând fără îndemn
cu pluguri de lemn
arhanghelii se plâng
de greutatea aripelor.
Trece printre sori vecini
porumbelul sfântului duh,
cu pliscul stinge cele din urmă lumini.
Noaptea îngerii goi
zgribulind se culcă în fân

Referatul paradis in destramare-lucian blaga - romana pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.