, rezultatul insumarii mai multor orepe si figuri, atribuite de cercetatori acelorasi inrauriri si subsumate acelorasi idealori.Multa vreme dupa ce oamenii si creatiilor lor au incetat sa ocupe scena epocei lor si rasunetul lor s-a stins, istoricii descopera filiatii si afinitati, grupand in interiorul aceluiasi curent opere create in neatarnare si personalitati care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.Fara indoiala ca nu acesta este cazul “Junimii”.Sarcina istoricului care isi propune sa studieze dezvoltarea acestui important curent este usurata de faptul ca inca de la inceput el se sprijina pe consensul mai multor vointe si ca tot timpul o puternica personalitate il domina.In afara de aceasta, “Junimea” nu este numai un curent culturar si literar, dar si o asociatie.Ea insa nu a luat nastere printr-un act formal(asemeni Academiei Romane, intemeiata cam in aceeasi vreme in Bucuresti) si nu s-a mentinut dupa legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite.”Junimea” n-a fost atat o societate, cat o comunitateAparitia ei se datoreste afinitatii viu resimtite dintre personalitatile intemeietorilor.Ea se mentine apoi o perioada indelungata prin functiunea atractiilor si respingerilor care alcatuiesc caracteristica modului de a trai si a se dezvolta.Veche deviza frantuzezasca potrivit careia Intra cine vrea, ramane cine poate este si aceea pe care asociatia ieseana o adopta pentru sine.Desigur, nu numai instinctul vietii mentine unitatea “Junimii” in decursul existentei ei.Asociatia doreste sa-si dea o oarecare baza materiala si o anumita ordine sistematica a lucrarilor, castiga noi aderenti, ingrijeste formarea noilor generatii si poarta polemici colective.Dar peste tot ce constituie in viata “Junimea” produsul deliberat al vointei de a se organiza pluteste duhul unei intelegeri comune a societatii, a culturii, a literaturii, pe care este cea dintai sarcina a istoricului sa-l extraga si sa-l arate lucrand in opere si oameni.
In 1863 se intalnesc in Iasi cinci tineri inapoiati de curand de la studii. Patru dintre ei apartin boierimii moldovenesti.Din mijlocul acestei aristocratii locale se ridica Petre Carp, Vasile Pogor, Teodor Rosetti si Iacob Negruzzi.Al cincilea membru al grupului si acela care trebuia sa devina conducatorul lui, Titu Maiorescu, se inapoia ca fost student al universitatilor germane si franceze si apartinea prin nastere ramurii ardelenesti care, in ultima jumatate de veac, trimisese principatelor romane pe atati din indrumatorii lor, in scoala si in literatura.Gheata se rupse insa repede, si cei cinci tovarasi, hotarati sa se manifeste dupa pregatirea si talentul lor, dar si cu scopul de a spori viata fostei cetati de scaun a Moldovei, diminuata acum prin stramutarea in Bucuresti a domnului principatelor romane, decid sa inceapa o serie de prelegeri populare.Cursul public pe care Maiorescu il tinuse cu un an mai inainte, curand dupa instalarea sa la Iasi, dovedise existenta unui auditoriu cultivat, in stare sa se intereseze de problemele stiintei, expuse in formele unei inalte tinnte academice. Experienta este reluata in februarie 1864 cu puteri unite. In cursul aceluiasi ciclu, abordand probleme dintre cele mai variate, Carp si Pogor vorbesc de cate doua ori, si Maiorescu de zece. “Prelectiunile populare” devin o lunga traditie a “Junimii” din Iasi. Timp de saptesprezece ani ele se urmeaza neincetat, mai intai asupra unor subiecte fara legatura intre ele; apoi, din 1866, grupate in cicluri unitare; in fine, din 1874, prin interventia noilor aderenti, Lambrion si Panu, asupra unor teme interesand istoria si cultura nationala. Astfel, de unde mai inainte se vorbise despre Elementele de viata ale popoarelor si despre Cartile omenirii, cicluri din 1874 si 1875 limiteaza preocuparile la elmentele nationale ale culturii noastre si la influentele consecutive exercitate asupra poporului roman. Curand, prin darul basarabeanului Casu, nepotul lui Pogor, completat prin cotizatiile membrilor ei, “Junimea” devine proprietara unei tipografii, trecuta mai tarziu in alte maini. Asociatia infiinteaza si o librarie, pusa sub supravegherea lui Pogor, dar disparuta si ea dupa o scurta functionare. Existenta tipografiei ingaduie “Junimei” publicarea unei reviste:Convorbiri literare, puse de la inceput sub conducerea lui Iacob Negruzzi.

Referatul junimea - romana pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.