Derivarea regresivă este procedeul analogic de creare a noi cuvinte, unităţi frazeologice şi forme gramaticale prin suprimarea unor afixe reale sau aparente de la cuvinte ori forme flexionare existente deja în limbă.

Prin acest subprocedeu se formeaza, eliminandu-se in totalitate sau numai partial, din baza de derivare a cuvantlui originar, o unitate considerate de vorbitori, pe baza unui model de derivare progresiva, a fi semantica, deci affix lexical; se formeaza deci astfel cuvinte ale caror radical este mai scurt decat radicalul cuvantului de baza.

Fenomen lingvistic greu definibil, insuficient studiat şi cu unele aspecte destul de controversate, derivarea regresivă ocupă un loc cu totul special în sistemul de formare a cuvintelor şi în cadrul aşa–zisei „etimologii interne” (care înglobează totalitatea creaţiilor proprii ale unei limbi date). Complexitatea fenomenului în discuţie provine, printre altele, din faptul că el se întâlneşte nu numai în domeniul vocabularului, ci şi al morfologiei, iar (mult mai rar) chiar al frazeologiei.

Derivatele regresive se pot clasifica,dupa un criteriu morfologic ,in categorii,dupa partile de vorbire in care se integreaza ;in cadrul partii de vorbire ,clasificarea tine cont de afixul ,aparent sau real.eliminat din cuvantul originar,in procesul derivarii.In acest sens, pot fi identificate urmatoarele patru categorii :

a)Verbele formate de la substantive sau de la adjective :
FurnizaSensul verbului (a se)gaina ne conduce spregainat,nu spre gaina,verbul formandu-se prin eliminarea partii finale –at- a substantivului gainat ;incetini s-a format de la incetinel,din care a fost eliminata partea –el-
Alteori,verbul s-a format ,retinandu-se ,numai dintr-o grupare semantica ai carei termeni ,toti imprumutati,au radicali mai extinsi decat are radicalul verbal creat;astfel,audiaa fost format prin eliminarea finalurilor de dupa audi- din auditor ,audienta,auditie si,in mod similar au aparut candida din candidat,candidatura,corela din corelatie,corelat ,corelativ.s.a.
In toate situatiile,concomitent cu eliminarea partii finale din cuvantul originar a avut loc si o schimbare de valoare morfologica ,de la substantiv si adjectiv-la verb.

b) Substantivele formate de la verbe
Fagada, tagada, oranda, chibz, au fost formate de la verbele corespunzatoare prin eliminarea unitatii –u- din radicalul verbal ,considerata sufix lexical.
Raca, fata, balba, vaj, hara, provin din verbele corespunzatoare,imprumuturi sau derivate, prin eliminarea din radicalul lor a unitatii –i-, considerate, gresit, a fi sufixul care formeaza verbe de onomatopee ,fapt real in perechi precumfas! -fasii, car!-carailuate ca model de analiza;
Concomitent cu eliminarea unei unitati de sens,din cuvantul originar,peste tot a avut loc si schimbare de incadrare morfologica,verbul trecand in substantive.

c) Substantive formate de la substantive sau de la adjective
Microbioloc, etimolog, merceolog, geodez, ortoped, ecolog, provin de la numele,imprumutate ale disciplinelor stiintifice sau ale meseriilor corespunzatoare care au, in plus, in radical segmentul-ie-, eliminat la formarea numelor de agent exemplificate.

d) Adjective formate din adjective
Prin suprimarea partii initiale –in-, considerate prefix,s-au format vincibildininvincibil, vincibilitatedin invincibilitate.


Principalele caracteristici ale derivării regresive

Având în vedere direcţia în care se exercită, se poate spune că derivarea regresivă este „reversul” derivării propriu–zise sau progresive, din care cauză a fost numită şi „derivare în sens invers” sau pur şi simplu derivare inversă. Pentru mecanismul diferit al celor două tipuri opuse de derivare, putem compara dirijor (format din dirija + suf. or) cu regiza, extras din regiz–or (< germ. Regisseur) prin eliminarea aceluiaşi afix derivativ.

Derivarea regresivă se produce atât în domeniul vocabularului, cât şi în sfera morfologiei, ceea ce ne îndreptăţeşte să vorbim de două aspecte fundamentale ale acestui fenomen: a) derivare regresivă l e x i c a l ă (cf. râşni < râşn–iţă) şi b) derivare regresivă m o r f o l o g i c ă (spre ex. refacerea lui gemet din gemet–e, pluralul mai vechiului şi normalului geamăt < lat. gemitus).
Termenii actuali formati in limba romana prin derivare regresiva nu sunt prea numerosi. Ei desemneaza mai ales nume de actiune sau rezultat al actiunii formate de la baza de verbe : accept < accepta, condens < condensa, enunt < enunta, furniza < furnizor, ramburs < rambursa . Theodor Hristea arata ca in acest mod s-au format in terminologia botanica romaneasca multe denumiri de arbori si arbusti fructiferi, dupa un tipar latin preexistent: alun < aluna, banan < banana, maslin < maslina…
O analiza comparative l-a condus pe autorul citat la concluzia ca un sitem al denumirilor de arbori si de fructe atat de unitar ca in limba romana, constituit pe baza unui procedeu atat de special ca derivarea regresiva, nu exista in nici o limba indo – europeana.

Referatul derivarea regresiva si mijloace interne de imbogatirea vocabularului - romana pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.