Planeta Uranus a fost descoperita in 1781 de astronomul amator W.Herschel in timp ce cauta o stea dubla cu ajutorul unui telescop pe care si-l construise singur. Zarind un mic disc ascuns printre puzderia de stele , care nu figura in cataloagele astronomice ale vremii a dedus ca nu putea fi altceva decat o planeta , a carei orbita parea sa fie cu mult peste limita a ceea ce se considera atunci ca ar fi sistemul solar . La mai mult de 200 de ani de la descoperirea ei , planeta care si-a insusit numele regelui Titaniei din mitologia greaca , continua sa fie o lume cu multe necunoscute , prea putin luminoasa pentru a fi vazuta cu ochiul liber .
Uranus face o rotatie completa in jurul Soarelui o data la 84 de ani , la o distanta medie de circa 3 miliarde de kilometri , astfel incat lumina si undele radio strabat distanta pana la noi in 2 ore si 45 de minute . Datorita pozitiei planeta este slab luminate de Soare , lumina de pe Uranus fiind de 400 de ori mai redusa , comparativ cu cea care ajunge pe Terra , motiv pentru care planeta este inimaginabil de rece . Inca de la formarea sa din discul de acretie ,temperaturile din spatiul lui Uranus nu s-au ridicat peste -210 grade Celsius .
Unul dintre aspectele ciudate legate de Uranus il reprezinta axa sa de rotatie inclinata cu aproximativ 98 grade , astfel ca planeta apare ca rostogolindu-se in planul orbitei sale . Ca efect al acestei inclinatii , polii nord si sud ajung sa se orienteze direct spre Soare , alternativ , la intervale de 42 de ani .Astfel , regiunile polare absorb mai multa energie in cursul unui an uranian decat o fac zonele ecuatoriale . Un mare semn de intrebare persista in incercarea de a explica motivul pentru care Uranus prezinta o astfel de inclinatie . S-a emis ipoteza ca pozitia planetei a fost influentata de coliziunile violente ce aveau loc in Sistemul Solar timpuriu . Satelitii lui Jupiter , Saturn si chiar Uranus poarta urmele unor impacte suficient de mari incat aproape i-au rupt in bucati . Pe masura ce materia discului de acretie se condensa in planetoizi coliziunile deveneau din ce in ce mai violente , astfel ca este foarte posibil ca un impact cu un planetoid de dimensiunea Pamantului sa fi inclinat planeta fata de pozitia sa initiala .
Uranus are o atmosfera formata in cea mai mare parte din hidrogen , heliu , metan . Din cauza ca metanul din atmosfera uraniana absoarbe lumina rosie din spectrul luminii solare , planeta se infatiseaza observatorului in culoarea complementara , adica verde-albastruie . Masa sa este de aproximativ 14,5 ori masa Pamantului . Este interesant de descoperit de ce cei 4 giganti – Jupiter , Saturn , Uranus si Neptun – au miezuri care variaza in masa de 3-4 ori pe cand masele invelisurilor lor gazoase variaza de 10-20 de ori .
Masuritorile au indicat ca temperatura atmosferei superioare atinge –214 grade Celsius . Specialistii in clima planetara presupun ca sub patura atmosferei s-ar afla un ocean foarte adanc si foarte fierbinte (cateva mii de grade ) compus din apa , metan si amoniac , ale caror molecule ar fi practic “sparte “de presiunea enorma data de materia situata deasupra . Datorita faptului ca moleculele constituentilor sunt disociate in grupe de atomi cu sarcina electrica , oceanul este aproape cu siguranta un …conductor electric .Materia din care se constitue se comporta ca o sare topita , care ar putea avea chiar caracter metalic spre centru . Se presupune , de asemenea ca oceanul este format din cometele topite pe care Uranus le-ar fi capturat de-a lungul timpului .
Daca un vizitator imaginar ar putea cumva sa pluteasca pe oceanul uranian sau in jurul atmosferei uraniene , el va inconjura planeta la fiecare aproximativ 17 ore . Insa din cauza pozitiei oarecum neobisnuite a lui Uranus lungimea unei zile , privita din punctul de vedere al rasaritului si apusului Soarelui , variaza foarte mult . Cand planul sau ecuatorial are o pozitie care contine Soarele , multe zone ale planetei vad Soarele rasarind in acelasi moment , corespunzator perioadei de rotatie , la fiecare 17 ore . Pana aici nimic neobisnuit . Dar cum in prezent polul Sud al planetei este orientat direct spre Soare , un vizitator care s-ar afla exact la polul Sud va vedea Soarele deasupra orizontului nu mai putin de … 42 de ani ! In acelasi timp , cineva care s-ar afla la Polul Nord ar trai o noapte tot de 42 de ani .
Cercetarile au mai pus in evidenta o “enigma “:desi astronomii presupuneau ca temperaturile la cei doi poli vor fi foarte diferite-datorita orientarii fata de Soare-temperaturile rezultate in urma masuratorilor au fost aproape identice la ambii poli . Mai mult , contrar tuturor asteptarilor , polul Nord este cu cateva grade mai “cald” decat polul Sud , desi acesta este indreptat spre Soare in prezent .