Tratatul de la Roma privind constituirea CEE a fost semnat de către numai şase state vest-europene, ceea ce a insemnat că celelalte au rămas, cel puţin pentru moment, in afara respectivei organizaţii . Aceasta s-a intâmplat fie pentru că nu doreau să accepte participarea la organizaţii cu caracter supranaţional ( cazul Marii Britanii), preferând modelul de cooperare interguvernamentală, fie că unele, nu erau pregătite sub aspectul nivelului de dezvoltare economică ( cazul Portugaliei), fie pentru ca statul de neutralitate in privinţa politicii externe in cazul a patru ţări ( Austria, Elveţia, Finlanda şi Suedia) excludea participarea la o zonă al cărei scop final era cel al unificării politice. Alternativa a reprezentat-o formarea in 1960 prin Convenţia de la Stocholm a unei zone de comerţ liber ( E.F.T.A. – European Free Trade Association), cu participarea a unui număr de şapte ţări: Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elveţia şi Marea Britanie. Mai târziu au aderat Finlanda şi Islanda, apoi Lichtenstein. Caracteristici ale noii organizaţii prezintă importanţă nu doar in sine, ci şi pentru relaţiile ulterioare dintre acestea şi CEE, astfel: . noua organizaţie a cuprins ţări cu un nivel mai ridicat al dezvoltării economice, cu excepţia Portugaliei, şi ca urmare cu o medie a nivelului de dezvoltare mai ridicată decât aceea a CEE, precum şi o mai mare omogenitate. . scopul acestei organizaţii interguvernamentale era de a liberaliza comerţul cu produse industriale intre ţările participante, cu excluderea produselor agricole, fără a renunţa la propia lor politică comercială faţă de ţările terţe. Se recunoaşte prin aceasta o simplă zonă de comerţ liber. Pentru a dovedi originea produselor, este intotdeauna necesar un certificat de origine. Determinarea ţării de origine s-a stabilit a se face, ca in orice acord preferenţial, in funcţie de criteriul “ locul unde produsul a suferit o transformare substanţială“. Liberalizarea comerţului cu produse industriale prin inlăturarea barierelor vamale s-a realizat in perioada dintre data infiinţării şI decembrie 1966. . barierele netarifare nu au fost cuprinse in Convenţia asupra E.F.T.A., aşa cum au fost cuprinse barierele vamale, dar s-a avut permanent in vedere descurajarea protecţiei prin utilizarea unor asemenea instrumente. . deoarece participanţii nu şi-au propus realizarea unei uniuni politice, nu aveau nevoie de organisme supranaţionale, luarea deciziilor, in general, s-a făcut in unanimitate. Deşi nivelul dezvoltării economice al E.F.T.A. a fost de la inceput mai ridicat, putem vorbi de o anumită similaritate cu CEE sub aspectul situaţiei economice, in sensul că ambele grupări se referă la ţări dezvoltate, cu o structură economică concurenţială, puternic orientată spre export. Similaritatea accentuată a fost favorizată şi de legăturile comerciale foarte intense, de investiţiile reciproce şi de puternice legături pe plan monetar fie prin ancorarea monedei naţionale faţă de una dintre monedele din CEE, ( cazul şilingului care a mers in tandem cu marca); fie prin legarea directă a unor monede de ECU ( monedele scandinave). Lecţia E.F.T.A. in ceea ce priveşte importanţa unor relaţii economice intense in faza anterioară aderării se poate dovedi foarte utilă pentru ţările Europei Centrale şi de Est, candidate la aderare. Relaţiile dintre CEE şi E.F.T.A. au fost puternic marcate de gradul realizării in interiorul fiecărui angajament a obiectivelor stabilite. Faptul insă că ţările E.F.T.A., in ciuda unei mari omogenităţI din punct de vedere al dezvoltării economice, erau foarte strâns legate de ţările Comunităţii Economice Europene prin relaţiile lor comerciale a făcut ca viabilitatea E.F.T.A. să fie pusă, incă de la inceput, sub semnul intrebării. Aceasta s-a văzut in momentul in care Marea Britanie, la numai doi ani de la infiinţarea E.F.T.A., a cerut aderarea la CEE, mai mult, ţările E.F.T.A. nu prezentau, in toate cazurile, avantajul vecinătăţii geografice, aşa cum era cazul ţărilor CEE, ceea ce s-a dovedit important pentru evoluţia ulterioară a unor proiecte comunitare.

Referatul Tratatul de la maastricht privind aspectele la uniunea economica - cererea spatiului economic european - economie pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.