Sondajul statistic sau observarea selectivă reprezintă o metodă de investigaţie statistică prin care se obţin informaţii necesare şi suficiente, cu grad de exactitate acceptabil despre întreaga colectivitate cercetată, prin observarea numai a unei părţi a acesteia, numite eşantion sau mostră.
Datele de selecţie, rezultate din observarea eşantionului se prelucrează, iar indicatorii obţinuţi se extind, în anumite condiţii de probabilitate asupra întregii colectivităţi. Extinderea rezultatelor de la eşantion la colectivitate se poate face numai dacă eşantionul este reprezentativ (ceea ce presupune ca într-un număr mai mic de unităţi ce formează împreună un eşantion, să regăsim aceleaşi trăsături esenţiale ca şi în întreaga colectivitate supusă cercetării).
Între indicatorii determinaţi (medie, dispersie) prin prelucrarea datelor la nivelul eşantionului şi cei calculaţi la nivelul colectivităţii apar unele diferenţe în plus sau în minus, numite erori de eşantionare sau erori de selecţie. Aceste erori reprezintă abaterile între rezultatul obţinut prin sondaj şi valoarea reală a unei caracteristici pentru colectivitatea studiată. Cu cât eroarea de selecţie este mai mică, cu atât gradul de precizie a selecţiei va fi mai mare şi invers.
Se consideră suficient de reprezentativ eşantionul care nu conduce la erori faţă de colectivitatea de bază, decât cel mult 5%.
Eroarea de selecţie se exprimă sintetic prin coeficientul de reprezentativitate (r):

r = ( x – m  / m)  100 -5%  r  5%,
Unde: x – media eşantionului;
m – media colectivităţii, cunoscută dintr-o cercetare anterioară.
Diferenţa dintre media colectivităţii şi media eşantionului se numeşte eroare de reprezentativitate.
Erorile de reprezentativitate pot fi:
- sistematice, care provin din nerespectarea principiului fundamental al eşantionării şi anume nerespectarea caracterului aleator al prelevării unităţilor;
-întâmplătoare, care nu pot fi evitate, şi sunt cauzate de un număr mare de factori, dar ele sunt previzibile.

Pe lângă avantajele sale, operativitate, rapiditate, economicitate, sondajul are şi anumite limite, date tocmai de apariţia erorilor de selecţie şi de dificultăţile legate de alcătuirea eşantionului. Problema constă în găsirea acelei mărimi a eşantionului, suportabilă din punct de vedere al costului, ce oferă gradul de precizie acceptabil, reflectând fidel colectivitatea din care s-a extras.

Tipuri de sondaj şi procedee de alcătuire a eşantioanelor

După modul de organizare a colectivităţii generale şi după modul de selecţie a unităţilor în eşantion, se disting mai multe tipuri de sondaj:
A. Sondaje aleatoare (probabiliste):
- sondajul simplu repetat şi nerepetat;
- sondajul tipic (stratificat);
- sondajul de serii;
- sondajul în mai multe trepte;
- sondajul secvenţional.
B. Sondaje cu extracţie nealeatoare:
- sondajul dirijat;
- sondajul sistematic (sau mecanic).
Sondajul aleator simplu este sondajul ce corespunde cel mai bine principiului fundamental al selecţiei, asigurând caracterul aleator al prelevării. Acesta se aplică în special în cazul colectivităţilor omogene.
În cazul acestui tip de sondaj, unităţile statistice sunt prelevate la întâmplare, fără preferinţe, fiecare unitate a colectivităţii având şanse egale de a face parte din eşantion. Dacă unităţile extrase, după înregistrarea caracteristicilor urmărite sunt reintroduse în colectivitate, atunci se aplică sondajul simplu “nerepetat”.

Referatul Sondajul statistic - alte pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.