1.1 Definirea şi conţinutul şomajului

Şomajul, conform opiniei majorităţii specialiştilor a existat în diferite forme şi în perioada ’’edificării societăţi socialiste”. În mod manifest însă, el apare la sfârşitul anilor ’70 şi începutul anilor ’80 ca urmare a epuizării surselor de creştere şi intrarea acestor economii socialiste în criză.
Lipsa unor informaţii precise, de natură statistică nu ne permite să apreciem dimensiunea reală a fenomenului de şomaj, manifestat cu certitudine în perioada la care ne referim1. Dacă în legătura cu existenţa şomajului toată lumea este de acord, definirea şi măsurarea acestuia cu precizie formează obiectul unor controverse.
Şomeri sunt toţi cei apţi de muncă, dar care nu găsesc de lucru, formând suprapopulaţia relativă pentru că reprezintă un surplus de forţă de muncă în raport cu numărul celor angajaţi. În aparenţă nimic mai simplu decât a defini şomajul. Dar o astfel de încercare ridică multe semne de întrebare. Este şomer un student care nu găseşte de lucru în sezonul estival? Este şomer actorul care între doua filme nu lucrează? Dar un muncitor care din motive tehnice nu lucrează o săptămână?

Capitolul I –Şomajul: concept şi indicatori de măsurare

Pornind de la astfel de întrebări s-a conturat şi s-a răspândit o definiţie care consideră că sunt şomeri toţi cei care au înregistrat cereri de angajare la oficiile de plasare a forţei de muncă sau toţi cei ale căror cereri n-au fost satisfăcute până la sfârşitul fiecărei luni, indiferent dacă solicită locuri de muncă permanente sau temporare, cu timp de muncă parţial sau deplin, dacă au loc de muncă sau caută altul mai adecvat cu aspiraţiile proprii.
În această accepţie, şomajul apare ca rezultat exclusiv al cererii de muncă sau de forţă de muncă, oferta-cealaltă latură a pieţei muncii nefiind luată în consideraţie. Numai corelarea cererii cu oferta de locuri de muncă, permite aprecierea mai corectă asupra situaţiei de pe piaţa muncii, dacă există sau nu şomaj. O creştere a ofertei concomitent cu scăderea cererii determină o deteriorare a situaţiei ocupării forţei de muncă.
Şomajul este apreciat ca o mărime omogenă, nediferenţiată, ceea ce nu corespunde realităţii, de aceea, se impune delimitarea sa pe domenii de activitate, de pregătire.
Foarte importantă dar şi foarte cunoscută, este şi definiţia şomajului dată de Biroul Internaţional al Muncii (BIM)-organizaţie din sistemul ONU care elaborează statistici, comparaţii, studii şi analize de profil pe baza informaţiilor furnizate de ţările membre având ca scop mai buna cunoaştere a fenomenului şi a experienţei în combaterea sa. Potrivit acestei definiţii este şomer oricine are mai mult de 15 ani, şi îndeplineşte concomitent următoarele condiţii:
 este apt de muncă ;
 nu munceşte;
 este disponibil pentru munca salariată sau nesalariată;
 caută un loc de muncă;
1.1 Definirea şi conţinutul şomajului

Şomajul, conform opiniei majorităţii specialiştilor a existat în diferite forme şi în perioada ’’edificării societăţi socialiste”. În mod manifest însă, el apare la sfârşitul anilor ’70 şi începutul anilor ’80 ca urmare a epuizării surselor de creştere şi intrarea acestor economii socialiste în criză.
Lipsa unor informaţii precise, de natură statistică nu ne permite să apreciem dimensiunea reală a fenomenului de şomaj, manifestat cu certitudine în perioada la care ne referim1. Dacă în legătura cu existenţa şomajului toată lumea este de acord, definirea şi măsurarea acestuia cu precizie formează obiectul unor controverse.
Şomeri sunt toţi cei apţi de muncă, dar care nu găsesc de lucru, formând suprapopulaţia relativă pentru că reprezintă un surplus de forţă de muncă în raport cu numărul celor angajaţi. În aparenţă nimic mai simplu decât a defini şomajul. Dar o astfel de încercare ridică multe semne de întrebare. Este şomer un student care nu găseşte de lucru în sezonul estival? Este şomer actorul care între doua filme nu lucrează? Dar un muncitor care din motive tehnice nu lucrează o săptămână?

Capitolul I –Şomajul: concept şi indicatori de măsurare

Pornind de la astfel de întrebări s-a conturat şi s-a răspândit o definiţie care consideră că sunt şomeri toţi cei care au înregistrat cereri de angajare la oficiile de plasare a forţei de muncă sau toţi cei ale căror cereri n-au fost satisfăcute până la sfârşitul fiecărei luni, indiferent dacă solicită locuri de muncă permanente sau temporare, cu timp de muncă parţial sau deplin, dacă au loc de muncă sau caută altul mai adecvat cu aspiraţiile proprii.
În această accepţie, şomajul apare ca rezultat exclusiv al cererii de muncă sau de forţă de muncă, oferta-cealaltă latură a pieţei muncii nefiind luată în consideraţie. Numai corelarea cererii cu oferta de locuri de muncă, permite aprecierea mai corectă asupra situaţiei de pe piaţa muncii, dacă există sau nu şomaj. O creştere a ofertei concomitent cu scăderea cererii determină o deteriorare a situaţiei ocupării forţei de muncă.
Şomajul este apreciat ca o mărime omogenă, nediferenţiată, ceea ce nu corespunde realităţii, de aceea, se impune delimitarea sa pe domenii de activitate, de pregătire.
Foarte importantă dar şi foarte cunoscută, este şi definiţia şomajului dată de Biroul Internaţional al Muncii (BIM)-organizaţie din sistemul ONU care elaborează statistici, comparaţii, studii şi analize de profil pe baza informaţiilor furnizate de ţările membre având ca scop mai buna cunoaştere a fenomenului şi a experienţei în combaterea sa. Potrivit acestei definiţii este şomer oricine are mai mult de 15 ani, şi îndeplineşte concomitent următoarele condiţii:
 este apt de muncă ;
 nu munceşte;
 este disponibil pentru munca salariată sau nesalariată;
 caută un loc de muncă;

Referatul Somajul - lucrari pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.