În lumea antică în China în perioada dintre secolul I î.e.n. pînă în secolul II e.n. la cîrmuirea statului s-au aflat regii familiei Han, care în urma campaniilor de cotropire au capturat sute de mii de prizonieri care i-au trasformat în robi la care s-au alăturat şi chinejii ce nu plăteau impozitele sau pentru cea mai mică vină pe care o căpătau împreună cu ceilalţi membri ai familiei.
Pe lîngă robi o viaţă puţin mai bună o duceau ţăranii. Aceste situaţii provocau lupte împotriva exploatatorilor, dînd naştere la răscoale în diferite regiuni ale Chinei. Ei fugeau cu miile în păduri şi munţi, atacînd funcţionarii, proprietarii de sclavi şi puneau stăpînire pe arme.Pentru a putea fi deosebiţi de ostaşii regelui, răsculaţi îşi vopseau sprîncenele în culoarea roşie.
Toate acestea pregăteau o răscoală mult mai puternică care era condusă de fraţii Djang. Însă un trădător a destăinuit planul răscoalei, în urma căreia au fost executaţi peste 1000 de adepţi ai fraţilor, dar ei au ordonat începerea imediată a răscoalei trimiţînd gonaşi în toată ţara. Iuţeala răspîndirii răscoalei putea fi asemănată cu o „reacţie în lanţ”.