Clima Bucurestiului se inrautateste continuu, una dintre principalele cauze fiind si nerespectarea normelor de mediu. Copacii si arbustii au un rol important in pastrarea unei temperaturi putin oscilante si in reducerea vitezei vantului, precum si in reducerea cantitatii de pulberi in suspensie (praf). Cu toate acestea, in numele dezvoltarii edilitare, mai marii Capitalei defriseaza zeci de arbori (exemplu platanii de pe strada Turda, taiati pentru a extinde strada).
Astfel de cauze au facut ca in ultimii 12 ani suprafata spatiului verde a orasului sa se injumatateasca. Daca la inceputul anului 1990 bucurestenii se bucurau de 3.471 de hectare de spatiu verde, la inceputul acestui an in oras nu mai erau decat 1.800.
La cele aproape 2,5 milioane de persoane care populeaza orasul pe timpul zilei, ar veni cca 7 mp de vegetatie pentru un om. Asta, in timp ce normele internationale stabilesc ca o persoana are nevoie de cel putin 12 mp de spatiu verde.
Cel mai afectat de distrugerea zonelor verzi este sectorul 1, care a pierdut aproape doua treimi de verdeata, urmat de sectorul 5. Locuitorii din sectorul 3 se pot considera norocosi. Ei au pierdut doar o treime din spatiul verde de care se bucurau in 1990. Aici, insa, primaria de sector doreste sa-si construiasca un sediu chiar in zona parcului Titan. Edilii sustin ca planul de urbanism general adoptat in 2000 le permite deschiderea unui santier pe hectare intregi dintr-o zona ramasa verde dupa Revolutie.
Pe de alta parte, municipalitatea respinge o astfel de decizie, bazandu-se pa datele care mai degraba ar impune o politica de "inverzire" a Capitalei, decat de ocupare a spatiilor verzi. Printre cauzele reducerii drastice a vegetatiei din oras se numara cresterea traficului rutier, poluarea industriala, dezvoltarea de activitati economice de marime medie si mica in parcuri si gradini publice, neingrijirea terenurilor redate fostilor proprietari, precum si extinderea suprafetelor construite pe noile proprietati. La toate acestea se adauga si lipsa fondurilor pentru refacerea zonelor verzi, dar si neutilizarea unor specii rezistente la nivelurile poluarii din Bucuresti. Arborii si arbustii, de exemplu, absorb si reflecta radiatiile solare, asigurand umbra pe timpul caniculelor. Aceasta functie le permite sa reduca diferenta dintre temperaturile nocturne si diurne. In plus, acestia reduc in mod evident viteza vantului, iar vegetatia intercepteaza precipitatiile, reducand poluantii chimici si germenii microbieni: frunzisul contribuie la o anumita filtrare a prafului si reintoarcere a lui in sol.
Potrivit datelor detinute de Primaria Capitalei, bucurestenii "inghit" anual zeci de tone de praf din atmosfera, cele mai multe fiind aduse de vant, in lipsa perdelei de arbori care inconjoarp in mod normal toate marile orase. Prezenta vegetatiei poate remedia considerabil si disconfortul produs de zgomotul puternic, dar se tine seama de faptul ca o reducere de 12 decibeli corespunde unei diminuari a senzatiei sonore de aproape 90%. Nivelul redus de spatiu verde din oras a determinat Primaria Capitalei sa emita o dispozitie (nr. 765/2002), care prevede ca schimbarea destinatiei terenurilor prevazute in Planul urbanistic general ca spatii verzi sa fie facuta numai cu avizul Primarului general, conform legii. Dispozitia a fost atacata de Prefectura Capitalei la Curtea de apel - Sectia contencios.

Poluarea scurteaza viata bucurestenilor cu patru ani

O consecinta a poluarii o constituie si inmultirea bolilor respiratorii, cardiace, psihice, dar si majoritatea tipurilor de cancer. Toate masuratorile specialistilor arata ca atmosfera din Bucuresti este foarte poluata, mai ales in timpul verii, calitatea aerului continuand sa se inrautateasca progresiv. Cel putin asa reiese din rapoartele comparative din ultimii sase ani. In plus, statisticile spun ca, tocmai din cauza nivelului ridicat de poluare, bucurestenii traiesc mai putin cu trei-patru ani decat romanii din provincie. In acelasi timp, se inregistreaza tot mai multe cazuri de imbolnaviri respiratorii, cardiace si chiar psihice, cauza aparitiei lor fiind tot poluarea din oras.
Centrul Bucurestiului - paradisul monoxidului de carbon

Disparitia fabricilor din zonele industriale si, implicit, toxinele emanate in atmosfera nu au avut drept consecinta o imbunatatire a calitatii aerului din Capitala. Dimpotriva. In urma cu zece ani nu se faceau monitorizari ale calitatii aerului. Primaria Capitalei a inceput astfel de masuratori abia in 1996. Comparativ cu datele de atunci, se poate spune ca nivelul poluarii in Bucuresti este considerabil mai ridicat, mai ales la monoxidul de carbon, cel mai toxic si mai periculos pentru sanatatea oamenilor. Zonele cele mai afectate de poluarea chimica sunt cele din centrul orasului: Piata Romana, Universitate, Bulevardul Carol, Calea Mosilor, Piata Unirii. Aici au fost inregistrate depasiri ale limitelor admise de emisii de monoxid de carbon si pulberi cu 30-40%.

Referatul Praful din Capitala si sanatatea bucurestenilor - ecologie pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.