Unica.ro - asa cum esti tu

  • REFERATE
  • ARTICOLE
  • CARTI
  • STIRI
  • ACTE
  • BACALAUREAT
  • MEMBRI
  • HOROSCOP
  • REVISTA UNICA
  • RETETE
  • UNICA TV
  • FOTO
  • INTRE PRIETENE
  • DIN DRAGOSTE
  • TESTE
  • PAREREA LUI
  • FELICITARI
  • CONCURSURI
  • ARHIVA
  • SHOP
  • Referate
    • Agricultura
    • Alimentatie publica
    • Alte teme
    • Asistenta sociala
    • Astrologie
    • Astronomie
    • BAC / Capacitate
    • Biografii
    • Biologie
    • Chimie
    • Confectii
    • Contabilitate
    • Desen / Arte
    • Domeniul - Militar
    • Drept
    • Ecologie
    • Economie
    • Engleza
    • Esee
    • Facultate
    • Filozofie
    • Fizica
    • Franceza
    • Geo. Economica
    • Geografie
    • Germana
    • Informatica
    • Istorie
    • Jurnalism
    • Lucrari
    • Management
    • Marketing
    • Mass-Media
    • Matematica
    • Mecanica Auto
    • Medicina
    • Muzica
    • Opere / Povesti
    • Pedagogie
    • Psihologie
    • Religie
    • Romana
    • Sexologie
    • Stiinte politice
    • Tehnologie
    • Turism

POTENTIALUL ECOLOGIC SI EXPLOATAREA BIOLOGICA IN PODISUL DOBROGEI DE NORD

Descriere referat

  • Referate geografie
  • Recomanda unui prieten
  • Trimite prin YM


Asezarea geografica. Consecinte asupra invelisului biotic.
Podisul Dobrogei de Nord se desfasoara de la cursul fluviului Dunarea, la nord, pana la aliniamentul dislocatiei Peceneaga-Camena, la sud, reprezentand compartimentul cel mai inalt al regiunii dobrogene. In partea estica este limitata de Delta Dunarii si litoralul Marii Negre. Fata de celelalte zone din tara, atat in structura solurilor cat si a vegetatiei se remarca o serie de particularitati care confirma influenta zonelor periferice precum si a factorilor locali. Toate acestea explica prezenta elementelor mediteraneene, pontice si balcanice in vegetatia si fauna Dobrogei de Nord.
Invelisul biotic al Dobrogei de Nord. Etapele evolutiei vagatatiei.
Desi face parte din zona de stepa, avand in vedere latitudinea la care se gaseste, vagatatia zonala fiind exprimata prin pajistea stepica, Dobrogea de Nord prezenta in trecut un spectru mult mai bogat in genuri si specii de plante ierboase si lemnoase. Acestea aveau un areal mai extins daca ne referim la vegetatia lemnoasa, fapt dovedit si de solurile fosile si unele dintre cele actuale, care astazi apar in locuri complet lipsite de vegetatie lemnoasa. Dobrogea reprezinta, de altfel, o regiune in care flora este alcatuita in principal dintr-un fond eurasiatic, apoi pontic, balcanic, submediteranean etc. In evolutia covorului vegetal se remarca astfel cateva momente importante: existenta unei flore primare in cretacic si a unei flore tropicale cu mlastini in tertiarul inferior; o padure subtropicala ceva mai rara si mai umeda cu schitarea unor faciesuri etejate in miocen; aparitia unor forme mai apropiate de cele actuale, precum si disparitia unor relicte in pliocen; o dezvoltare a vegetatiei de foioase si conifere in pleistocen si, in sfarsit disparitia formelor de clima rece si a multor relicte Pliocene ce mai persistau in eclave in holocen. In acest din urma interval, in spatial dobrogean patrund elemente sudice si se contureaza silvostepa. Din marea intindere a padurii din trecut datorita unui process intens de degradare si datorita interventiei antropice, arealul padurilor s-a restrans considerabil, aparand arboretele secundare precum gorunetele, garnitele de deal dar si tufisurile.
Descrierea zonelor si etajelor de vegetatie.
Pentru Dobrogea de Nord, in ceea ce priveste padurea, au fost separate: etajul padurilor de foioase mezofile( de tip balcanic) si etajul padurilor de foioase xeroterme( de tip submediteranean). In primul etaj de vegetatie apar specii de gorun( Querqus dalechampii, Q.petrea), tei( Tilia tomentosa, Tilia platyphillas, Tilia cordata), frasin( Fraxinus excelsior, F. ornus), carpen( Carpinus betulus, C. orientalis), artar( Acer campestre), cerul( Quercus cerris). Padurile au o componenta de amestec, fapt care a dat nastere padurii de sleau( este vorba si de faptul ca padurea pleistocena s-a pastrat in refugii). In componenta acestora intra: Q. petrea, F. excelsior, T. cordata etc. Dintre plantele ierboase associate perimetrelor impadurite se pot intalni frecvent: Carex hallerana, Limodorum abortivum, Allium rotundum, Galium adoratum, Brachyopodim sylvaticum, Poa nemoralis etc. Acest etaj ocupa suprafete mai intinse in Muntii Macinului, Podisul Babadagului.
Cel de-al doilea etaj, al padurilor xeroterme( submediteraneene) cuprinde paduri scunde si dese, formate din arbori( Quercus pubescens, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus) si arbusti( Cotinus coggygria, Cornus mas), in parterul carora se intalneste Paeonia peregrina s.a. Acest etaj apare in Podisul Babadagului, stejarul brumariu ocupand suprafete in comparative cu cel pufos.prezenta padurilor sudmediteraneene reprezinta o continuare a celor din peninsula balcanica datorita conditiilor asemanatoare create de de suprafetele mai inalte ale reliefului, cat si influentei Marii Negre.

inchide

Trimite email

Descarca referat

  • Adaugat de cristi
  • 4 descarcari
  • 840 afisari

Referatul Potentialul Ecologic si exploatarea biologica in podisul Dobrogei de Nord - geografie pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.

In cazul in care apar erori de orice fel, sau daca doriti sa reclamati un material ca fiind plagiat ori de o calitate inacceptabila, ne puteti contacta oricand accesand pagina de Contact a site-ului.

Alte referate la geografie

  • Cauta
  • Adauga
  • Referate top 15
Nume referat
Info
Paris
info
Hazarde Naturale Si Antropice
info
Poluarea Aerului
info
Africa
info
Agricultura
info
  • TERMENI SI CONDITII
  • CONTACT