Bazinul hidrografic Someş adună cursurile de ape din 5 judeţe: Cluj, Bistriţa Năsăud, Sălaj, Maramureş, Satu Mare. Dintre acestea judeţul Cluj este brăzdat atât de Someşul Mic cât şi de Someşul Mre cu care se reuneşte în zona municipiului Dej.
Industrializarea şi urbanizarea din ultimii ani au determinat evacuarea în râul Someş a unor cantităţi crescânde de substanţe impurificatoare, care au modificat tabloul ecologic al apelor acestui râu.
Dacă cu ani în urmă râul Someşul Mare era considerat un râu de categoria I, fapt pentru care s-a acceptat construcţia staţiei de tratare a apei potabile pentru minicipiul Dej, nu acelaşi lucru se poate spune în prezent când datorită dezvoltării industriale şi a complexelor agrozootehnice ale municipiului Bistriţa şi oraşului Beclean, care deversează apele reziduale provenite din procesele industriale în râul Someş făcând ca de multe ori caracteristicile apei acestuia să nu mai corespundă decât unui râu de categoria a II-a, şi aceasta datorită depăşirii în unele cazuri a încercării organice de 2,5 ori a ionului de amoniu de două ori precum şi prezenţa metalelor Fe, Pb, Mn care creează greutăţi în tratarea apei în scop potabil pentru populaţia municipiului Dej.
Dezvoltarea industrială a municipiului Dej prin prezenţa fabricilor de celuloză şi hârtie şi fabricii de fibre artificiale şi a celei de celuloză chimică a contribuit cu ani în urmă în mod substanţial la poluarea râului Someş în aval de oraşul Dej.
O dată cu trecerea în conservare a fabricii de celuloză chimică şi a celei de sulfură de carbon s-a resimţit considerabil reducerea procesului de poluare a râului Someş.
Nu putem afirma că nu exisţă poluare a râului Someş, ţinând cont de aportul de impuruficatori pe care îi aduce Someşul în amonte la care se adaugă şi deversarea apelor reziduale de pe Platforma Nord Dej.
Sursele de impurificare a apei râului Someş în zona Dej sunt:
1. Ape uzate menajere provenite din locuinţe şi folosinţele gospodăreşti ale industriilor
2. Ape uzate publice provenite de la hoteluri, restaurante, instituţii publice asemănătoare cu apele uzate menajere
3. Ape uzate industriale provenite de la fabriciile din oraşul Dej, cât de pe Platforma Industrială Nord Dej (S.C. SOMEŞ S.A Dej, S.C. Cesom S.A Dej, Depoul SNCFR, PROTAN)
4. Ape uzate provenite de la spălatul şi stropitul străzilor şi spaţiilor verzi
5. Ape de ploaie venite în contact cu depozitele de deşeuri menajere şi industriale
6. Apele meteoritice care uneori în timpul şiroirii pot antrena substanţe în suspensie, pesticide, etc.
Ţinând cont de conţinutul acestor ape, totuşi cele mai poluante rămân însă apele uzate industriale.
Apele reziduale rezultate din procesul de fabricare a celulozei şi hârtiei, a fibrelor artificiale conţin următoarele substanţe impurificatoare:
• Substanţe în suspensie (fibre, aşchii, noduri)
• Substanţe organice biodegradabile şi nebiodegradabile (lignosulfonaţii, clorligninele) exprimate prin consumul chimic de oxigen (CCO) şi consumul biochimic de oxigen cinci zile (CBO5)
• Sulfaţi
• Cloruri
• Enoli
• Substanţe extractibile
• Săruri de zinc
• Acid sulfhidric
• Carbomaţi
Prezenţa acestor impurificatori a necesitat tratarea lor înainte de deversarea în râul Someş în staţiile de epurare existente pe Platforma Industrială Nord.
Astfel, apele rezultate din procesul de fabricare a celulozei şi hârtiei sunt delimitate în funsţie de încărcarea lor organică şi tratate în trepte de epurare separate.
Apele cu încărcare organică mai mică de 100 mg/l, sunt tratate într-o treaptă de epurare mecanică, care are drept scop recuperarea substanţelor în suspensie, a fibrelor pentru reutilizarea ei la fabricarea hârtiei igienice. Aceste ape sunt denumite ape incolore şi după tratare sunt evacuate în canalul deschis Cuzdrioara, care apoi se varsă în râul Someş.
Apele cu încărcare organică mai mare de 100 mg/l, sunt tratate în trei trepte de operare: o treaptă mecanică şi una chimică existente pe platforma S.C. SOMEŞ S.A Dej, şi o treaptă biologică aşezată pe malul Someşului în dreptul localităţii Urişor. În această treaptă biologică intră şi apele tratate în prealabil în treapta de epurare mecanică.