Isi trage denumirea de la zeul secerisului la romani: Saturn;
- din cele 5 planete din antichitate Saturn a fost cunoscutã ultima;
- are o miscare înceatã de 30 de ani in jurul Soarelui;
- la o distantã de 2 ori mai mare de Pãmânt decât Jupiter;
- este greu de studiat datoritã iluminatiei slabe;
- se cunosc putine date despre ea dinaintea erei spatiale;
- Inelul- în 1610- Galilei- observã cã planeta pare sã aibã mânere si scrie cã “Saturn are urechi”;
- în 1656- Chr. Huygens- descoperã inelul planetei;
- a doua mare planetã din Sistemul Solar;
- are un diametru ~ 120000 km pe care ar putea fi aliniate 9 planete având dimensiunea egalã cu cea a Pãmântului;
- volum de 100 de ori mai mare decât cea a Terra iar masa este de 95 de ori mai mare;
- forta de gravitatie la ecuatorul saturnian este mai micã decât pe Terra în ciuda mãrimii;
- materialul sãu este mai mult în stare lichidã si gazoasã si de aceea densitatea este foarte micã 70% din cea a apei;
- are o rotatie rapidã în jurul axei 10 h, 26 min. rezultã o umflãturã la ecuator unde diametrul este cu 10500 km mai mare decât la poli;
- este cea mai turtitã planetã;
- ca si Jupiter este o sursã de cãldurã: radiazã de 2.9 ori mai multã energie decât Soarele;
- cãldura internã a planetei Saturn determinã încãlzirea atmosferei si fenomene meteorologice;
- acoperitã de nori densi si o pãturã de metan mai groasã în atmosfera înaltã a planetei;
- partea cea mai spectaculoasã a planetei este inelul;
- însã în 1975 s-au descoperit douã inele, concentrice despãrtite de diviziunea Cassini, apoi trei (mai târziu) si prin sondele spatiale precum Pioneer 11 câteva mii;
- acestea ridicã câteva enigme cum ar fi natura lor despre care nu se stie nimic;
- cert este cã acestea sunt prea active pentru a fi rãmas neschimbate 4 milioane de ani;
- dacã s-ar cãlãtori pe un inel, inelul A, cu 25 km/zi am reveni la locul de plecare dupã 95 de ani;
- grosimea lor diferã de la 5-10 km la 10 m;
- o altã enigmã este existenta inelelor care reprezintã o sfidare a legii gravitatiei;
- combinate cu presiunea luminii solare si câmpul magnetic saturnian, particulele din inele ar trebui o parte sã cadã pe planetã iar cealaltã sã fie împrãstiatã în spatiu;
- ca structurã sunt formate din particule diverse: praf, pietricele si blocuri gigantice;
- sonda Pioneer 11 a trecut prin inelul 3 fãrã urmãri, dar cu cel putin 4 lovituri;
- materialul are densitate micã si s-ar pãrea cã este gheatã;
- inelele nu sunt de loc asemãnãtoare dupã cum aratã sonda Voyager;
- peste inele se pot observa dâre de luminã asemãnãtoare unei “spite”; fenomenul este legat de lumina solarã;
- Satelitii:- sunt în numãr de 17 si foarte diferiti între ei;
- au densitãti foarte diferite la fel ca activitatea;
- la marginea primului inel, A, orbiteazã un satelit de 30 km diametru;
- primul satelit, cu alti 2 formeazã o centurã de trei;
- pe la 150000 km de centru se aflã alti 2 sateliti de 180 si 120 km diametru;