1.1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND FINANŢELE PUBLICE LOCALE
Cu câteva decenii în urmă s-a răspândit în unele ţări europene noţiunea de “ finanţe ” cu înţelesul de bani şi venituri publice destinate cheltuielilor statului, precum şi expresia “finanţe publice” cu sensul de diferite mijloace prin care statul, oraşele, comunele, instituţiile îşi procură resursele necesare îndeplinirii activităţii lor.
Statul, organele de stat, autorităţile publice locale, instituţiile publice sunt entităţi de autoritate publică exercitateă în interesul colectivităţilor. Ele sunt de asemenea şi entităţi economice în sensul că funcţionarea şi întreţinerea lor necesită un consum de valori materiale sau băneşti. Pentru aceasta sunt necesare acţiuni de economie financiară, (acte , mijloace sau procedee) pentru formarea, procurarea şi întrebuinţarea fondurilor băneşti destinate statului şi celorlalte colectivităţi publice.
Finanţele publice au ca obiect regulile fundamentale, organele şi procedurile care permit statului, autorităţilor publice locale şi instituţiilor publice îndeplinirea tuturor atribuţiilor lor cu ajutorul mijloacelor financiare. Aceste reguli şi proceduri trebuiesc aplicate într-un regim de drept public.
Veniturile şi cheltuielile bugetare, indiferent de buget se prezintă sub aspect juridic, politic şi economic.
Finanţele publice, inclusiv finanţele publice locale, au regim de drept public şi de aici efectele economico-sociale ale procurării şi întrebuinţării fondurilor băneşti ale statului şi ale autorităţilor publice locale.
În baza opţiunilor politice se stabilesc atât ordinea şi proporţia cheltuielilor publice pentru administraţie, învăţământ, siguranţă, justiţie, ordine publică, etc., cât şi felul şi tariful impozitelor şi taxelor, împrumuturilor şi a celorlalte mijloace de procurare a fondurilor băneşti necesare statului şi autorităţilor administraţiei publice locale precum şi repartizarea acestora între cetăţeni şi persoane juridice.
Atât cheltuielile cât şi veniturile sunt mijloace de intervenţie a statului pe plan economic şi social. Finanţele publice se află în raport de cauzalitate cu conjunctura economică.
Componentele structurale ale finanţelor publice au apărut şi evoluat condiţionate de trebuinţele băneşti publice şi de dezvoltarea economică.
La structurarea finanţelor publice pe două sau mai multe niveluri au condus doi factori esenţiali : istoria politică, adică activitatea forţelor care au acţionat în istorie pentru formarea naţiunilor şi motivaţiile economice care justifică de ce anumite funcţii ale finanţelor publice pot opera la un nivel mai centralizat, iar altele pot fi descentralizate.
Din punct de vedere economic, creşterea rolului şi ponderii finanţelor locale în cadrul finanţelor publice generale trebuie argumentată prin influenţe economice pozitive asupra economiei locale, şi a economiei naţionale în general, datorită ”descentralizării ” finanţelor publice.
În lume se operează cu niveluri diferite de descentralizare, de la ţară la ţară. Astfel în SUA sistemul finanţelor publice cuprinde finanţele a celor 50 de guverne ale statelor componente, ale districtului Columbia şi a circa 80.000 de administraţii locale. Canada, Australia şi Germania şi-au organizat finanţele publice pe trei niveluri, în timp ce Olanda, Marea Britanie şi Franţa operează numai cu două niveluri, central şi local .
În România, până în 1924 nu existau, în general nici un fel de date statistice publicate cu privire la finanţele locale. Începând cu 1924, s-au publicat cifrele evaluărilor bugetare pe judeţe şi pe comune.
La noi, primele impozite şi taxe locale au fost stabilite prin Regulamentul organic care a înfiinţat zeciuiala patentelor şi capitaţia tuturor locuitorilor cotribuabili ai oraşelor şi accizele oraşelor asupra băuturilor şi tutunului.
Impozitele şi taxele locale au fost însă reglementate prin Legea maximului taxelor şi contribuţiilor comunale din 1923, o reeditare a legii cu aceeaşi denumire din 1903. Această lege prevedea 49 de feluri de taxe şi impozite pe care judeţele şi comunele le puteau percepe cu aprobarea ministrului de interne.
În favoarea comunităţilor locale, Legea contribuţiilor directe din 1923 a mai prevăzut aşa-zisele adiţionale, adică diverse tipuri de cote variabile din impozitul pe spectacole, automobile, succesiuni etc.

Referatul Particularitatile executiei bugetare - marketing pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.