INTRODUCERE
Nasterea unui raport juridic civil concret presupune existenta unei norme juridice civile ca premisa necesara si obligatorie prin care raporturile sociale devin raporturi
juridice abstracte, precum si producerea unui fapt juridic de care legea civila leaga
nasterea modificarea sau stingerea unui raport juridic civil concret.
Devin izvoare ale raporturilor juridice civile concrete numai acele fapte de care
norma juridica civila leaga producerea de efecte juridice, ele devenind prin aceasta fapte
juridice.
Se poate concluziona ca prin izvor al raportului juridic civil concret se intelege o
imprejurare (act sau fapt) de care legea civila leaga nasterea modificarea sau stingerea
unui raport juridic civil concret.
Notiunea si clasificarea actelor juridice civile
Definitia actului juridic civil
Prin act juridic civil se intelege manifestarea de vointa facuta cu intentia de a
produce efecte juridice adica de a naste, modifica, transmite sau stinge un raport juridic
civil concret.
Din aceasta definitie rezulta ca actul juridic prezinta urmatoarele elemente
caracteristice:
1. Actul juridic este inainte de toate, o manifestare de vointa a unei sau mai
multor persoane fizice sau juridice;
2. Manifestarea de vointa este facuta cu intentia de a produce efecte juridice
respectiv de a crea, modifica, transmite sau stinge raporturi juridice civile
concrete.
In literatura de specialitate, practica judiciara si chiar in legislatia civila termenul
de act juridic este folosit in doua sensuri. Intr-un prim sens actul juridic desemneaza
insasi manifestarea de vointa in scopul de a produce efecte juridice, adica insasi operatia
juridica ce se incheie (negotium). In cel de al doilea sens, actul juridic desemneaza
inscrisul constatator al operatiunii juridice (innstrumentum) facute de parti in vederea
pronuntarii unui mijloc de proba intr-un eventual litigiu.
Pentru evitarea oricaror confuzii cu privire la cele doua acceptiuni este indicat ca
termenul de act juridic sa fie folosit pentru desemnarea operatiei juridice (negotium), iar
pentru desemnarea inscrisului constatator ale acestei operatii juridice (instrumentum) sa
fie utilizat termenul de inscris.
Clasificarea actelor juridice civile
Conceptia de act juridic civil este rezultatul unui proces de generalizare si
abstractizare a trasaturilor comune tuturor actelor juridice civile care se intalnesc in
circuitul civil.
Datorita regimului juridic diferit pe care il au diferite categorii de acte juridice
civile, atat in literatura de specialitate, cat si in practica judecatoreasca s-a considerat
necesar si util sa se faca clasificarea actelor juridice civile.
La baza clasificarilor actelor juridice stau criterii variate cum ar fi numarul
partilor intre care se incheie actul, continutul, cauza, forma, modul de executare,
efectele actelor etc.
In continuare vor fi infatisate principalele categorii de acte juridice civile:
1. Acte juridice unilaterale, bilaterale si multilaterale.
Aceasta clasificare are la baza criteriul numarului partilor participante la actul
juridic.
Actele juridice unilaterale sunt produsul manifestarii de vointa a unei singure
parti.
Actul juridic bilateral reprezinta vointa concordanta a doua parti, iar cel
multilateral este rezultatul acordului de vointa a trei sau mai multe parti.
Actul juridic unilateral fiind rezultatul vointei unei singure parti sunt mai rare.
Intra in aceasta categorie testamentul, promisiunea publica de recompensa, acceptarea
unei mosteniri, renuntarea la mostenire, confirmarea unui act juridic anulabil etc.
Actele bilaterale si multilaterale se mai numesc conventii sau contracte, termeni
echivalenti si folositi unul pentru altul in limbajul juridic curent. Sunt acte bilaterale,
spre exemplu, contractul de vanzare-cumparare, contractul de schimb, contractul de
donatie, contractul de imprumut etc. Exemplul tipic de contact multilateral este
contractul de societate civila.
Clasificarea actelor juridice in unilaterale si bilaterale nu trebuie confundata cu
clasificarea contractelor in unilaterale si bilaterale. Astfel, unilateral care este un act
juridic bilateral, fiind rodul vointei a doua parti, da nastere la obligatii numai pentru
una din parti, cum este spre exemplu contractul de donatie, imprumut de folosinta, pe
cand contractul bilateral sau sinalagmatice dau nastere la obligatii pentru ambele parti,
precum ar fi, contractul de vanzare-cumparare, contractul de schimb etc.
Rezulta, asadar, ca in timp ce toate contractele, inclusiv cele unilaterale, fac parte
din categoria actelor juridice bilaterale sau multilaterale, in schimb, actele juridice
unilaterale nu sunt contracte, ele fiind rezultatul manifestarii unilaterale de vointa.
Clasificarea actelor juridice in unilaterale, bilaterale si multilaterale prezinta
importanta sub aspectul aprecierii valabilitatii lor din punct de vedere al vointelor.
Astfel, actele unilaterale sunt valabile prin manifestarea vointei unei singure parti, in
timp ce pentru valabilitatea actelor bilaterale si multilaterale trebuie sa existe doua sau
mai multe vointe juridice.
Regimul juridic al viciilor de consimtamant este diferit, in functie de cele doua
categorii de acte. Intr-adevar eroarea ca viciu de consimtamant se poate intalni atat la
actele unilaterale, cat si la cele bilaterale si multilaterale, pe cand dolul si violenta se
intalnesc de regula, numai la actele bilaterale si multilaterale.
2. Acte juridice cu titlu gratuit si acte juridice cu titlu oneros
La baza acestei clasificari sta scopul urmarit de parti la incheierea actului juridic
civil.
Actele cu titlu gratuit sunt actele prin care se procura uneia din parti un folos
patrimonial ca aceasta din urma sa fie obligata, la randul ei, la un echivalent. Sunt acte
cu titlu gratuit, testamentul, donatia, comodatul, mandatul gratuit etc.
La randul lor actele cu titlu gratuit se impart in libertati si acte dezinteresate.
Libertatile sunt acte cu titlu gratuit prin care o persoana isi micsoreaza propriul sau
patrimoniu, fara a primi in schimb un echivalent cum este, de pilda, donatia. Actele
dezinteresate sunt acele acte prin care o persoana face alteia un serviciu, fara a micsora
propriul sau patrimoniu, cum ar fi, spre exemplu, mandatul remunerat, imprumutul fara
dobanda, depozitul gratuit etc.
Actele cu titlu oneros sunt acele acte prin care o persoana procura alteia un folos
patrimonial in schimbul unui echivalent, fiecare din parti urmarind un avantaj
economic. In legatura cu definitia contractului oneros, in art cccc se arata: "contractul
oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj". Sunt contracte cu
titlu oneros, contractul de vanzare-cumparare, contractul de antrepriza, contractul de
locatiune etc.
Impartirea actelor juridice in gratuite si oneroase prezint interes juridic din mai
multe puncte de vedere. Astfel, atat sub aspectul capacitatii de a incheia actele cu titlu
gratuit cat si al exigentelor de forma ale acelorasi acte, legea prevede conditii mult mai
severe, in raport cu actele cu titlu oneros. De asemenea, pentru actele cu titlu oneros
prin lege, sunt stabilite conditii mult mai severe sub aspectul raspunderii partilor, iar
obligatiile partilor sunt mai amanuntit si mai exigent reglementate, fata de actele cu titlu
gratuit.

Referatul Notiunea si clasificarea actelor juridice civile - drept pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.