1. Semnificatia epistemologica a posibilitatii de a diferentia între complexitati si procesualitati
2. Consecinte epistemologice ale premiselor ontologice procesual-organice
• Premisa 1
• Premisa 2
• Premisa 3
• Premisa 4
• Premisa 5
3. Caracteristici ale epistemologiei procesual-organice
Sunt numeroase studiile în care se argumenteaza ca abordarile "reductioniste" nu pot sa produca interpretari corecte. Chiar consacrarea expresiei "metode reductioniste" este relevanta. Dar epistemologii nu au analizat suficient de atent aspectele care fac posibila identificarea metodelor de cunoastere realmente adecvate obiectelor în sine ce sunt interogate.
1. Semnificatia epistemologica a posibilitatii de a diferentia între complexitati si procesualitati
Pot fi folosite mai multe modalitati de diferentiere între domeniile numite complexitati si procesualitati. Consideram ca simpla lor definire sau caracterizare nu este suficienta. Daca ne situam pe pozitii constructiviste (iar epistemologia genetica indica necesitatea depasirii abordarilor preconstructiviste, statice, cauzale), diferentierea celor doua domenii se cere facuta printr-un demers ontologic apt sa dezvaluie posibilitatea constituirii si coexistentei lor. Este ceea ce realizam în paginile urmatoare.
Din modelul ontologic expus în volumul "Procesualitatea sociala" rezulta:
- sunt numite complexitati acele organizari care nu au posibilitatea sa-si adapteze prin reconstruire procesorii de informatii sub presiunea modificarilor din mediul înglobant si, ca urmare, ramân mereu aceleasi cât timp diferite presiuni exterioare lor nu induc dereglari iar, când astfel de dereglari se produc, ele induc doar procese dezorganizante;
- sunt numite procesualitati acele organizari care, ca urmare a proprietatilor procesorilor lor de informatii, se pot re-produce în modalitati care le transforma posibilitatile de functionare si de reproducere în modalitati nealeatoare, întru mentinerea si ameliorarea posibilitatilor lor functionale
Posibilitatile de reproducere a organizarilor sociale în modalitatile la care m-am referit îndreptatesc afirmatia: organizarile sociale sunt organizari nereductibila la complexitati. În acest caz, diferentierile deja constatate în epistemologie fac plauzibila ipoteza: sunt necesare modalitati de interogare diferentiate, specializate pentru interogarea complexitatilor si, respectiv, procesualitatilor. Interogarea procesualitatilor în modalitati ce sunt adecvate pentru interogarea complexitatilor ar fi o solutie reductionista; ea nu poate fi adecvata pentru ca nu s-ar putea analiza procesele care fac din organizari procesualitati.
2. Consecinte epistemologice ale premiselor ontologice procesual-organice
Premisa 1
Existenta sociala, ca obiect în sine, este procesualitate.
Consecinte epistemologice:
- interogarea teoretica a existentei sociale nu poate fi pertinenta decât daca este conceputa unitar; deci domeniul de referinta este unul singur. Interogarea unor aspecte disparate din existenta sociala, ca si cum ar fi autonome, presupune ignorarea caracterului procesual al existentei sociale;
- interogarea teoretica a existentei sociale este pertinenta daca urmareste sa dezvaluie cum este posibila procesualitatea, adica evolutia ei nealeatoare.
Premisa 2

Existenta sociala este una informational-energetica, contine procesori de informatii; ei sunt cei care întretin starea departe de echilibru a organizarilor sociale.
Consecinta epistemologica: procesorii de informatii sunt cei care se cer a fi analizati cu prioritate dar luând în considerare integrarea lor în organizari sociale, care sunt produse ale unor procese informational-energetice si expresii ale caracteristicilor lor.
Premisa 3

Oamenii, prin interactiunile pe care le realizeaza întru satisfacerea unor necesitati, sunt la originea proceselor organizante, a constituirii, întretinerii si modificarii organizarilor sociale
Consecinta epistemologica:
- pentru a modela corect procesele sociale organizante se cer a fi analizate fluxurile pe care interactiunile le genereaza si întretin. Ele pot fi schitate astfel: situatii ontice, necesitati, interactiuni întru satisfacerea lor în anumite contexte informationale, rezultate, consecinte derivate gen procese organizante ale interactiunilor si produselor lor, noi situatii ontice, noi necesitati, noi interactiuni.
Premisa 4
Intr-o prima perioada, se pot constitui doar socio-organizari disparate simple, dar evolutiile produse de fluxurile ce dezvolta consecinte organizante produc noi modalitati de organizare sociala si retele de conexiuni care, în conditiile în care bio-organizarea înglobanta este finita si se afla în stari aproape de echilibru, genereaza existenta sociala a oamenilor; pe masura ce se constituie, ea exercita influente contradictorii asupra socio-organizarilor pe care le înglobeaza, care o întretin.

Referatul Modalitatea pertineneta de interogare a existentei sociale d - filozofie pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.