1.BALADA POPULARĂ este cântată pe la petreceri sau hanuri de lăutari sau de ţărani, îşi are originea în trecuturi îndepărtate şi aduce teme şi motive de mare circulaţie despre păstori, haiduci, viteji ai neamului, etc. .
Fiind veche şi pentru că se cântă se mai numeşte şi cântec bătrânesc.

2. “MIORIŢA” reprezintă o capodoperă a culturii populare româneşti.

3. DEFINIŢIA:
Balada este o creaţie epică în versuri în care este povestită o întâmplare despre confruntarea dintre două sau mai multe personaje.

4.Ca specie a genului epic are narator omniscient, are personaje (ciobanii, mioara, măicuţa bătrână în planul imaginar).

5.SUBIECTUL se axează pe fapte şi întâmplări existând şi momente ale subiectului:
- expoziţiunea - cadrul (“Pe-un picior de plai / Pe-o gură de Rai”), personajele (“ciobanul moldovean, vrâncean şi ungurean”) şi timpul (“se cobor la vale”-toamna)
- intriga redă disperarea mioarei năzdrăvane care relatează stăpânului său complotul pus la cale de ceilalţi doi ciobani
- desfăşurarea acţiunii este incompletă. Ciobanul moldovean i se adresează oiţei cerându-i să-i împlinească ultimele dorinţe în cazul în care va muri. Moartea este ipotetică (“Şi DE-a fi să mor”)
Pentru că lipseşte punctul culminant şi deznodământul, balada “MIORIŢA” este considerată ATIPICĂ.

6. PREZENTAREA PERSONAJULUI PRINCIPAL PRIN RAPORTAREA LA 2 ÎNTÂMPLĂRI SEMNIFICATIVE Personajul principal, ciobanul moldovean, are o atitudine CALMĂ, acceptând moartea cu seninătate şi văzând-o ca pe o prelungire a vieţii în mijlocul naturii alături de fiinţele dragi (oile), alături de obiectele preferate (fluierele). Fiinţă de tip superior, el nu este RĂZBUNĂTOR nici RANCHIUNOS el încredinţând ritualul înmormântării sale tocmai duşmanilor săi.

7.Ca în orice baladă există, şi aici, MOTIVE LITERARE. Astfel apar motivul conflictului dintre ciobani, motivul mioarei năzdrăvane (animalul credincios), motivul testamentului ciobanului, motivul mamei care-şi caută fiul şi motivul morţii văzute ca o nuntă.