Forţele majore în era internetului
Era digitală şi conectivitatea
Multe din sistemele trecutului (de la telefon, ceasuri de mână,
înregistrările muzicale până la controalele industriale) operau cu informaţii
analogice. Informaţia analogică variază continuu în funcţie de stimuli fizici.
Astăzi, un număr crescând de sisteme şi aparaturi operează pe baza
informaţiei digitale, care vine ca un şir de 0 şi 1, sau în biţi. Textul, datele,
sunetele şi imaginile pot fi convertite în şiruri de biţi. Un laptop operează cu
biţi în miile sale de aplicaţii. Software-ul constă în conţinut digital pentru
sistemele de operare, jocuri, stocare de informaţii şi alte aplicaţii.
Pentru ca biţii să treacă de la o aplicaţie sau locaţie la alta, este necesară
conectivitatea, o reţea de telecomunicaţii. Multe din afacerile de astăzi se desfăşoară
prin reţele care conectează oameni şi companii. Intranetul este o reţea care conectează
oamenii dintr-o companie unul cu celălalt şi cu reţeaua companiei. Extranetul leagă o
companie de furnizorii şi distribuitorii săi. Iar internetul, o pânză vastă de reţele,
conectează consumatorii de toate tipurile, din toată lumea, unul cu celălalt şi cu o bază
de informaţii uimitor de extinsă. Internetul reprezintă o autostradă informaţională de
mari dimensiuni care poate trimite biţii cu viteze incredibile de la o locaţie la alta.
Explozia internetului
Odată cu creerea World Wide Web şi a motoarelor de căutare internet în anii
1990, internetul a fost transformat dintr-un simplu instrument de comunicare într-o
tehnologie revoluţionară. În ultimul deceniu al secolului XX, numărul de utilizatori
internet a crescut la aproape 400 de milioane. La începutul anului 2001, penetrarea
internetului în SUA atinsese aproape 60%. Deşi prăbuşirea industriei dot-com în 2000
a dus la reducerea cheltuielilor tehnologice, cercetarea ne arată că accesul la internet în
rândul cetăţenilor lumii va continua să crească. Numărul de utilizatori Web în lume
este de aşteptat că se va apropia de 1 miliard în 2004.
Această explozie a folosirii internetului în lumea întreagă formează centrul a ceea
ce se numeşte Noua Economie. Internatul este tehnologia revoluţionară a noului
mileniu, permiţând conexiunea între consumatori şi companii în mod egal. Internetul a
jucat un rol important în fiecare inovaţie a Noii Economii din ultimul deceniu.
Internetul permite consumatorilor şi companiilor să acceseze şi să împărtăşească
cantităţi de informaţie fără precedent, cu numai câteva click-uri ale mouse-ului. Pentru
a fi competitive în noua piaţă, companiile trebuie să adopte tehnologia internet dacă nu
vor să fie depăşite.
Noile categorii de intermediari
Noile tehnologii au făcut ca mii de întreprinzători să lanseze companii internet –
aşa-zisele dot-com – în speranţa de a se îmbogăţi. Succesul uimitor al unor companii
timpurii, bazate exclusiv pe internet (AOL, Amazon.com, Yahoo, eBay, E*Trade şi
multe altele) au produs teroare în rândurile unor producători şi vânzători consacraţi. De
exemplu, Compaq, care vindea calculatoare numai prin centre de desfacere, a devenit
îngrijorat atunci când Dell Computer s-a dezvoltat rapid prin vânzări on-line. Centre de
desfacere consacrate din toate domeniile librării, centre de muzică, florării, agenţii de
voiaj, agenţi de bursă şi centre de automobile, au început să se îndoiască de viitorul lor
atunci când competitorii s-au extins vânzând produse şi servicii prin Internet. Pe bună
dreptate, ei s-au temut că vor fi înlocuiţi de acest nou tip de intermediari.
Formarea noilor tipuri de intermediari şi a noilor tipuri de canale de distribuţie a
făcut firmele existente să îşi reanalizeze modul în care serveau piaţa. La început,
firmele tradiţionale consacrate (Compaq, Barner&Noble şi Merrill Lynch) s-au târât,
sperând că firmele atacatoare bazate pe net se vor clătina sau vor dispărea. Apoi ele au
devenit mai înţelepte şi şi-au deschis propriile canale de vânzări on-line, devenind
firme tradiţionale şi moderne în acelaşi timp. În mod ironic, multe din aceste companii
atât moderne cât şi tradiţionale au devenit mai puternice decât competitorii bazaţi
exclusiv pe net, care le împinseseră şi pe aceasta pe net împotriva voinţei lor.
De fapt, deşi unele firme bazate exclusiv pe net, supravieţuiesc şi chiar prosperă
pe piaţa de astăzi, altele, precum: eToys, Pets.com, Garden.com şi Motjernature.com
au decăzut în ultimii ani din cauza profitabilităţii scăzute şi a valorii foarte mici a
pachetelor de acţiuni.
Adaptarea şi personalizarea
Vechea economie se baza pe companiile de fabricaţie, concentrate pe
standardizarea producţiei, a produselor şi a afacerii. Acestea investeau sume mari de
bani în stabilirea firmei, pentru a pune în evidenţă avantajele ofertelor lor. Prin
standardizare şi stabilirea firmei, producătorii sperau să crească cererea şi să profite de
economiile pe scară largă. Ei au înfiinţat centre de comandă şi control pentru a conduce
afacerea ca o maşinărie.
Prin contrast, Noua Economie se centrează pe informaţie. Informaţia are
avantajul de a putea fi aranjată, împărţită, personalizată şi trimisă cu viteze incredibile
prin reţele. Datorită avansului rapid în internet şi alte tehnologii de conectare,
companiile au ajuns să se priceapă la adunarea de date despre clienţii individuali şi
partenerii de afaceri (furnizori, distribuitori, vânzători). La rândul lor, aceştia au devenit
mai flexibili în individualizarea produselor şi serviciilor, a mesajelor şi a mass-media.
Dell Computers, de exemplu, lasă clienţii să specifice exact ce vor la calculatoarele lor
şi livrează unităţi proiectate individual în numai câteva zile. Pe web-site-ul său
(Reflect.com.), Procter&Gamble permite oamenilor să îşi exprime preferinţele pentru,
de exemplu, un şampon, răspunzând la un set de întrebări. Apoi firma realizează un
şampon unic pentru fiecare persoană. În mod similar, Levi Strauss produse acum
pantaloni de blugi adaptaţi, pe baza măsurilor individuale ale unei persoane.
Adaptarea diferă de personalizare. Adaptarea implică luarea iniţiativei de a
adapta piaţa ofertelor. De exemplu, un agent de vânzări Levi-Strauss poate lua măsurile
unei persoane, iar compania va produce blugii adaptaţi la fabrică. Sau, un ospătar, la
restaurant, poate lua comanda unui client pentru o salată cu mai multe broccoli, fără
brânză şi cu sosul pe margine, iar restaurantul va adapta salata pentru client. În
personalizare, compania îi lasă pe clienţi să proiecteze oferta. De exemplu, un
cumpărător de blugi îşi poate lua propriile măsuri şi poate adăuga elemente specifice
ca, de exemplu, petice colorate. Clienţii unui restaurant se duc la un bar cu salate şi îşi
personalizează salata alegând exact ingredientele pe care le vor. Astfel de companii au
devenit un fel de facilitatori, iar clienţii au trecut de la consumatori la proiectanţi.

Referatul Marketingul in era internetului - marketing pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.