Sistemul de învăţământ constituie un domeniu distinct al societăţii, deci este integrat organic în activitatea economico-socială a ţării, cu care comunică prin mai multe căi. El are obiective şi funcţii specifice, organizare proprie, metode de muncă, de control şi de evaluare distincte, faţă de alte sisteme. Sistemul de învăţământ are anumite particularităţi determinate de specificul activităţii, al cărui scop este formarea oamenilor, pregătirea lor polivalentă, coordonate cu cerinţele prezente şi viitoare ale unei societăţi moderne şi dinamice. Dacă ne referim la particularităţi, spre deosebire de alte domenii, în care între, conducător şi executant se interpune adesea maşina, calculatorul, în educaţie conducerea se efectuează nemijlocit asupra oamenilor: copii, elevi, cadre didactice, părinţi şi alte categorii de personal. Dacă în alte domenii rebuturile pot fi recondiţionate, reciclate şi refolosite, în educaţie eşecurile înregistrate în procesul de formare a personalităţii copiilor, a tinerilor sau adulţilor au consecinţe sociale dintre cele mai grave: incompetenţă, inadaptarea socio-profesională, delicvenţă, eşecul şi abandonul şcolar.
Managementul conducerii în învăţământ constă în orientarea şi dirijarea forţei umane şi materiale în realizarea obiectivelor proiectate, în vederea eficientizării actului educaţional desfăşurat, realizând funcţionarea corespunzătoare a acestuia. Este indispensabilă adaptarea şi racordarea sistemului de învăţământ la cerinţele dezvoltării economice, ştiinţifice şi culturale al societăţii, înlăturând la timp neajunsurile, obstacolele care apar.
Şcoala românească, aflată la începutul mileniului III, când se caută soluţii pentru trecerea la economia de piaţă, la democratizarea întregii vieţi economico-sociale, la câştigarea autonomiei, poate considera că principalele funcţii ale conducerii învăţământului sunt următoarele: planificarea, decizia, organizarea şi coordonarea, controlul, îndrumarea, evaluarea.
Se ştie că nu toate unităţile de învăţământ şi educaţie dispun de condiţii identice pentru desfăşurarea activităţii didactice. Nu au toate aceeaşi zestre materială, aceeaşi încadrare; unele funcţionează la oraşe, altele la sate, unele în zone centrale, altele la periferie; în unele unităţi şcolare există mai mulţi copii care beneficiază de îndrumarea atentă a familiei,în altele mai puţin.
Cât priveşte personalul didactic, acesta are o structură eterogenă (cu pregătire de specialitate, metodică, culturală, ca experienţă, vocaţie etc.), ceea ce face ca implicarea sa în soluţionarea problemelor de instruire şi educare a tineretului şcolar, rezultatele obţinute în acest proces să fie diferite. Nici competenţa organelor de conducere la nivelul unităţilor nu este peste tot aceeaşi, pentru că şi ele sunt alcătuite din oameni care diferă prin pregătire, experienţă, conştiinţă, profesionalism.
Rolul controlului, ca funcţie a conducerii învăţământului este, în primul rând, acela de a veghea ca prevederile Legii învăţământului şi ale altor reglementări să fie aplicate întocmai în toate unităţile şi de întregul personal didactic de conducere şi predare.
Organizarea controlului se face în funcţie de obiectivele prioritare ale fiecărei etape, în aşa fel încât să asigure o cuprindere adecvată a unităţilor, a problemelor şi a oamenilor, evitând suprasolicitarea unora şi neglijarea altora.
Deşi personalul de îndrumare şi control este restrâns, este indicat ca, într-un an şcolar, fiecare unitate să fie controlată cel puţin o dată (colectiv sau individual, frontal sau tematic). Acest lucru este posibil dacă inspectorul şcolar dispune de un colectiv de metodişti suficient de numeros, alcătuit din cadre competente şi cu experienţă în munca de control , informat la zi cu preocupările Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu cele ale Inspectoratului şcolar.
Controlul va fi cu atât mai eficient cu cât va determina în unitatea controlată un revirement, angajarea plenară şi deplină a colectivului(a celui de conducere) în soluţionarea problemelor ce depind de el, fără a aştepta să vină altcineva din afară să facă acest lucru.
Inspecţia şcolară are câteva funcţii importante, şi anume:
a)-de supraveghere a funcţionării învăţământului (în ansamblul teritoriului şi pe domenii de activitate);
b)-de conexiune inversă (feed-back), în sensul că furnizează informaţii factorilor de decizie şi îndrumare de la nivelul judeţului asupra gradului de concordanţă între intenţii, obiective şi rezultate;
c )-de prevenire a apariţiei unor abateri de la obiectivele stabilite prin plan;
d)–de corectare şi perfecţionare a activităţii consacrate îndeplinirii obiectivelor şi sarcinilor specifice etapei în care se execută controlul;
O acţiune de control se poate desfăşura în următoarele etape:pregătirea, desfăşurarea, finalizarea.
Pregătirea controlului începe cu precizarea domeniului şi a problemelor care vor fi analizate, a obiectivelor urmărite, evitându-se formulările ambigue, pentru ca cei antrenaţi în acţiunea de control să ştie precis ce au de făcut.
După stabilirea obiectului controlului (domeniu, probleme, obiective), se elaborează o tematică în care se menţionează documentele, problemele şi activităţile ce urmează a fi analizate, ţinând sema de legislaţia în vigoare şi de măsurile adoptate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, precum şi de concluziile existente în legătură cu activitatea supusă controlului.
Desfăşurarea controlului constă în: prezentarea în faţa organelor de conducere ale unităţilor controlate a problemelor urmărite; discuţii cu oamenii; cercetarea documentelor; participarea la activităţile programate sau la cele solicitate de echipa de control; aplicarea unor teste şi chestionare, înregistrarea datelor, faptelor şi stabilirea-pe această bază- a cauzelor care determină perturbaţii în funcţionarea unităţilor, lipsuri şi neajunsuri; elaborarea sintezei constatărilor şi a concluziilor desprinse din control; reliefarea aspectelor pozitive şi a măsurilor ce se impun pentru îmbunătăţirea activităţii.
Finalizarea controlului se realizează prin discuţii (individuale şi colective) cu cei controlaţi, prezentarea concluziilor în faţa organelor de conducere ale unităţilor controlate, definitivarea (împreună cu aceste organe) a măsurilor menite să asigure lichidarea neajunsurilor constatate şi îmbunătăţirea activităţii, informarea organului care a dispus controlul asupra rezultatelor obţinute, urmărirea îndeplinirii măsurilor stabilite cu prilejul controlului.
Acest ultim aspect al finalizării presupune efectuarea unor controale de revenire, nu neapărat de către toată echipa de control, şi asupra tuturor aspectelor controlate, ci selectiv, în funcţie de dominantele problematicii abordate, cu accent pe soluţionarea problemelor nodale, de care depinde bunul mers al unităţii.
Inspecţia şcolară realizată în mileniul III, reconsideră rolul şcolii ca fiind solicitat să producă nu atât titluri şi diplome, cât valori autentice, competenţe şi personalităţi libere, creatoare, responsabile.
Inspecţia şcolară trebuie să întrunească câteva calităţi:
- menţinerea în actualitatea ştiinţifică, tehnologică, pedagogică şi culturală a personalului didactic de conducere şi predare ;
- promovarea curajoasă a noului în domeniul formării profesionale a noilor generaţii de muncitori, specialişti, cetăţeni;
- facilitarea schimbului de idei, de opinii şi mai ales de experienţă între şcolile de acelaşi tip, în vederea omogenizării calitative a procesului de formare civică , profesională şi culturală la nivelul cerut de epoca contemporană;
- declanşarea unui curent de interes în favoarea modernizării laboratoarelor şi atelierelor şcoală, asigurarea accesului elevilor la domeniile de vârf ale ştiinţei, la maşinile, utilajele şi instalaţiile moderne;
- promovarea pe scară mai largă a interdisciplinarităţii în activitatea de pregătire a tinerilor pentru viaţa activă, pentru formarea lor morală, profesională şi culturală;
- schimbarea opticii în aprecierea personalului didactic şi a unităţilor de învăţământ, în sensul creşterii ponderii factorilor de conţinut, calitativi şi de eficienţă formativă care influenţează decisiv rezultatele activităţii instructiv-educative.

Referatul Managementul inspectiei scolare - management pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.