În stiintele sociale îsi desfasoara activitatea filologul Teodor Cipariu, marele lingvist si istoric Bogdan Petriceicu Hasdeu, istoricii E. Hurmuzaki si Al. Papiu-Ilarian, arheologul Alexandru Odobescu, economistii Ion Ghica, D. Pop-Martian, P. S. Aurelian, filozoful si esteticianul Titu Maiorescu si filozoful materialist Vasile Conta.
În antichitate si în evul mediul s-a închegat si s-a dezvoltat un sistem de cunostinte în diferite domenii, ca matematica, astronomia, tehnica mineritului, a moratitului, medicina. În evul mediu, în Transilvania, s-a afirmat umanismul, iar spre sfârsitul evului mediu, în toate cele trei tari române, iluminismul. În secolele 17 - 19, s-au dezvoltat preocuparile filologice si istorice, legate de începuturile formarii trasaturilor constitutive al natiunii român; aceasta epoca a produs spirite enciclopedice, ca Nicolae Milescu, Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir. Activitatea scolii ardelene înscrie la sfârsitul secolului 18 si începutului secolului 19 pagini importante îm istorie, filologie si filozofie (Samuil Micu Clain, Gheorghe Sincai, Petru Maior, P. Iorgovici, Ion Budai-Deleanu). La sfârsitul secolului 18, chirurgul oftalmolog I. Piuariu-Molnar s-a bucurat de un renume european.
Gheorghe Asachi (1813) si Gheorghe Lazar (1818) au pus bazele unui învatamânt national si au pregatit ingineri hotarnici. Dupa abolirea regimului fanariot (1821), în Principatele dunarene începe o perioada de intens pionierat cultural, de asimilare a culturii europene, în special a celei franceze.
Epoca pregatirii revolutiei din 1848 si a înfiintarii statului national este dominata de gandirea revolutionar-democrata a lui Nicolae Balcescu. Figuri reprezentative din perioada prepasoptista si pasoptista sunt, în stiintele sociale E. Poteca, Ion Heliade Radulescu, C. Moroiu, D. Bojinca, A. Donici, Chr. Flechtenmacher, socialistul utopic T. Diamant, A. T. Laurian, Mihail Kogalniceanu, Simion Barnutiu, G. Baritiu, St. L. Roth, iar în stiintele naturii P. Vasici, I. Cihac, M. Zotta, Th. Stamati, I. Ionescu de la Brad, I. Baras s.a.
În prima jumatate a secolului 19 matematicianul maghiar din Transilvania, János Bolyai, pune, independent de Lobacevski si de Gauss, bazele geometriei hiperbolice neeuclidiene.
Iau fiinta o seama de institutii scolare si culturale importante: scoala de la Sf. Sava din Bucuresti (1818), Societatea de medici si naturalisti din Iasi (1833), Academia Mihaileana din Iasi (1835), Scoala de medicina din Bucuresti (1856), Universitatea din Iasi (1860), Societatea de stiinte naturale (1865), Societatea literara româna (1866, devenita în 1879 Academia Româna), Universitatea maghiara din Cluj (1872), Scoala nationala de poduri si sosele din Bucuresti (1881, transformata în 1920 în Scoala politehnica româna din Bucuresti).
În a doua jumatate a secolului 19 odata cu dezvoltarea industriala creste treptat ponderea stiintelor naturii si a celor aplicate, a cercetarilor privind sursele naturale ale teritoriului nostru.
În perioada anterioara cuceririi independentei de stat (1877) se afirma fizicianul si matematicianul Emanoil Bacaloglu, chimistul Alexe Marin, medicii N. Kretzulescu si Carol Davila, fondatorul învatamântului superior medical.
Geologii Gr. Stefanescu si Grigore Cobalcescu (autorul primului tratat românesc de geologie) sunt primii darvinisti militanti în tara noastra.

Referatul Istoria stiintei romanesti - istorie pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.