Este o comedie satirică care a fost publicată în 1885.
Acţiunea piesei este plasată într-un orăşel de munte, capitală de judeţ, dar prezenţa în scenă a lui Dandanache trimis de la centru şi numit candidat în alegeri, tot prin şantaj ca şi Caţavencu, extinde politica asupra întregului sistem a vieţii politice din ţară.
Subiectul : într-nu orăşel de munte două grupări a partidului liberal, guvernamentalii şi cei din opoziţie, sunt în toiul alegerilor pentru parlamentul chemat să revizuiască constituţia. Candi- datul celor de la guvernare este reprezentat de avocatul Farfuridi, iar opoziţia este reprezentată de Caţavencu, directorul ziarului <>. Caţavencu îi şantajază pe adversari cu publicarea unei scrisori de amor a lui Zoe Trahanache, primită de la Ştefan Tipătescu prefectul judeţului prieten a soţului acesteia, Zaharia Trahanache. Scrisoarea fusese găsită de cetăţeanul tur- mentat de la care este furată de Caţavencu. Acesta ameninţă că va publica scrisoarea în ziarul său dacă adversarii lui nu se retrag din alegeri. Caţavencu nu acceptă ceea ce îi propune Tipătescu: o moşie, postul de avocat al statului. La insistenţele lui Zoe, Tipătescu acceptă să-l sprijine pe Caţa- vencu în alegeri.
De la centru este trimis un alt candidat, Agamiţă Dandanache, numit tot în urma unui şantaj că va publica o scrisoare de amor.
Punctul culminant al coflictului este atins în actul al -III- lea în şedinţa pentru fixarea candidatului. După discursurile lui Farfuridii şi Caţavencu, este anunţat numele noului candidat A. Dandanache. Ca urmare Caţavencu încearcă să dezvăluie că are scrisoarea compromiţătoare, dar poliţaiul oraşului declanşază o încăierare şi politicienii se vor lua la bătaie. Caţavencu îşi pierde pălăria în care avea scrisoarea. Pălăria va fi găsită de cetăţenul turmentat care probând pălăria găseşte în căptuşeala acesteia scrisoarea de amor pe care o duce “adrisantului”. Între timp Caţavencu este prins de Zaharia Trahanache şi cu o poliţă falsificată şi de aceea va accepta condiţiile puse de Zoe trecând de partea foştilor adversari: să prezideze banchetul dat în onoarea lui A. Dandanache care câştigase alegerile, să toasteze pentru Tipătescu şi să chefuiască cu poporul.
Piesa se încheie cu o scenă de armonie generală, cu mutică, cu discursuri.
Personajele
Sunt grupate în două tabere politice: într-o tabără intră cei din grupul guvrnamental( Far- furidi, Brânzovenescu, Prispanda, Zoe şi Zaharia Trahanache, Şt. Tipătescu, A. Dandanache) şi pe de altă parte cei din opoziţie ( Caţavencu şi susţinătorii săi, dăscălimea şi preotul ). Un loc aparte îl are cetăţeanul turmentat care îi întruchipează pe alegătorii derutaţi.
Toţi eroii sunt prezentaţi prin contrastul radical dintre cea ce vor să pară şi cea ce sunt în realitate.
Ghiţă Prispanda - este poliţaiul oraşului şi întruchipează funcţionarul slugarnic care aprobă tot ce spun stăpânii şi face tot ce I se ordonă, fiind primul care încalcă legea. Afişeaze devotament faţă de stăpânii săi cu celebrul tic verbal:” curat ! ”, dar este gata să treacă oricând de partea celor care va câştiga alegerile. După ce îl arestează pe Caţavencu îi spune acestuia că îl admiră, că îi ci- teşte ziarul ca pe sfânta evanghelie dar fiind “scrofulos” la datorie a ascultat de ordinul stăpânilor. Prispanda este şi viclean, vrea să-şi asigure simpatia lui Caţavencu în eventualitatea unui succes în alegeri a acestuia. Afişază cinste şi simpatie în meseria sa , dar ştie să-şi aranjeze mici afaceri, ca cea cu stegurile, pentru aşi rotunjii leafa. Scuza lui este: “ familie mare, renumeraţie după buget mică “. deşi este poliţai încalcă legea, îşi îndeamnă “băieţii” să declanşeze bătaia în adunarea electorala pentru fixarea candidatului. Ticurile sale verbale, stâlcirea neologismelor îi trădeza incultura şi platitudinea intelectuală.