Funcţiile de producţie pot fi caracterizate şi analizate cu ajutorul unor indicatori specifici. Ei sunt folosiţi atât în analiza cât şi în identificarea funcţiilor de producţie. Aceşti indicatori pot fi medii, marginali (diferenţiali) sau procentuali (elasticităţi).

1 Indicatori medii
Aceşti indicatori se calculează pentru fiecare din factorii de producţie şi arată câte unităţi de output revin în medie la fiecare unitate de input. Se mai numesc şi eficienţele medii ale factorilor de producţie pe care le notăm cu sau :
.
Dacă funcţia de producţie este bifactorială, Y = (K, L), cei doi factori fiind K - capital şi L – forţa de muncă, atunci:
- reprezintă eficienţa medie a capitalului;
- reprezintă productivitatea medie a muncii (sau producţia per capita).
Pentru aceste funcţii de producţie bifactoriale, rata medie a substituţiei definită ca: se mai numeşte înzestrarea tehnică a muncii.
.2 Indicatori marginali (diferenţiali)
Indicatorii medii măsoară eficienţa unui factor de producţie prin considerarea outputului total determinat de toţi factorii de producţie nu numai de factorul în cauză. Prin introducerea indicatorilor marginali se poate măsura contribuţia efectivă a fiecărui factor la crearea outputului:
.
În cazul unei funcţii continue:
,
şi indică cu câte unităţi se modifică outputul, atunci când cantitatea dintr-un anumit input creşte cu o unitate (cantităţile din ceilalţi factori de producţie rămânând neschimbaţi).
Dacă dx1, dx2, ….,dxn sunt variaţiile infinitezimale ale factorilor, modificarea outputului corespunzătoare acestor variaţii este definită de diferenţiala totală a funcţiei de producţie:

.

Dacă se modifică numai al i - lea factor (dx1 = 0, …, dxi -1 = 0, dxi + 1 = 0 , …, dxn = 0) atunci .
Pentru dx1 = 1, creşterea outputului corespunzătoare acestei creşteri de input va fi :
.

Indicatorii marginali se mai numesc şi eficienţe marginale (diferenţiale) ale factorilor de producţie sau produse marginale ale factorilor.
Produsul marginal al factorului i reprezintă cantitatea suplimentară de output obţinută în urma creşterii cu o unitate a cantităţii de factor i. El reprezintă o rată, un raport, între cantitatea suplimentară de output şi cantitatea suplimentară de input.
Una din proprietăţile funcţiilor de producţie este aceea de monoton crescătoare în raport cu fiecare din factorii de producţie. Ea este echivalentă cu pozitivitatea produsului marginal al tuturor factorilor. Această proprietate nu este valabilă pe toată mulţimea de producţie ci numai pe o submulţime a ei.
De exemplu, creşterea cantităţii de îngrăşăminte chimice la o cultură duce la creşterea outputului numai până la o anumită limită, după care scade.

Referatul Indicatori asociati unei functii de productie - Functii de productie bifactori - economie pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.