Personalitate proeminentă a culturii româneşti, George Matei Cantacuzino a fost unul din spiritele cele mai profund preocupate să pună în valoare moştenirea artistică a neamului său, înscriindu-se printre marii precursori ai arhitecturii din ţara noastră. -"Arhitect, pictor şi mai ales om de vastă cultură", cum l-a definit Mihail Şebastian, George Matei Cantacuzino a fost o figură plurivalentă. "E în el o plenitudine, o creştere de viaţă, o complexitate intelectuală, o voinţă aprigă de dominare, de artist al Renaşterii. Nevoia lui de creaţie şi expresie e multiplă şi depăşind posibilitatea unei tehnici în artă. El dă naştere formelor in piatră, in culoare, tn imagini si slove. E un fapt care pentru mine înseamnă o revelaţie", scria Camil Petrescu. George Matei Cantacuzino descinde dintr-o veche familie moldovenească cu înaintaşi însemnaţi în istoria ţării noastre, avînd reşedinţa în Iaşi, patriarhală capitală a Moldovei. Bunicul său, Vasile (Basile) Cantacuzino, a fost revoluţionar paşoptist, iar tatăl său, diplomatul Nicolae B. Cantacuzino, a reprezentat România la Viena intre anii 1985-1909. Dintre rudele sale 1-au influenţat spiritual cunoscutul jurist ieşean Matei B. Cantacuzino, remarcabilul pictor Th. Pallady şi Martha Bibescu. Atît prin filieră paternă sau maternă, George Matei Cantacuzino se mai înrudea cu o serie de personalităţi, ca: Alexandru loan Cuza, Anne de Noailles, Barbu Dimitrie Ştirbei, Nicolae Ghika-Budeşti, Gh. Balş, cu pictorii Puvis de Chavannes, Theodore Chasseriau si alţii. George Matei Cantacuzino s-a născut pe 11/23 mai 1899 la Viena, unde tatăl său era secretar al misiunii române. Şi-a făcut studiile liceale la Montreaux şi Laussanne în Elveţia (1909-1916), după care a urmat cursurile Şcolii naţionale de arte frumoase din Paris (1919-1929), secţia arhitectură, în această perioadă, minat de dorul de ţară, de Moldova înaintaşilor săi, George Matei Cantacuzino îşi petrece vacanţele fie la Horodniceni, în preajma Fălticenilor, fie la Hoiseşti, din apropierea laşului. Vechea capitală a Moldovei 1-a fascinat încă de tînăr. Peste ani, el scria: " Acolo la Iaşi istoria este vie şi arta trecutului de înţeles. Nu-i vorba de-o mănăstire sau de o curte domnească. E vorba de un întreg oraş romanesc, cel mai românesc; adică cel in care s-au săvîrşit tntr-un spirit de continuitate o serie de manifestări şi experienţe ale unei societăţi aşezate la răspintia drumurilor venind din Orient, Occident, Nord sau Sud.". După absolvirea studiilor artistice de la Paris, George Matei Cantacuzino se întoarce în ţară, la Bucureşti,unde se dedică arhitecturii. Opera sa constituie o prezenţă originală călăuzită de o largă şi generoasă viziune umanistă, realizată cu o certă stăpînire a mijloacelor de expresie, care se înscrie printre marile valori ale arhitecturii şi culturii româneşti. A avut o preocupare susţinută în direcţia interpretării formelor Renaşterii: Palatul Băncii de Investiţii (1923-1928), transformarea clădirii fost sediu al Uniunii Arhitecţilor (1928-1929) şi a fostului sediu al Uniunii ziariştilor, astăzi restaurantul Mărul de aur (1925-1928), imobilul Creţulescu de birouri pe Calea Victoriei şi imobilul de birouri din Piaţa Universităţii (1934-1939), sediul Institutului de studii şi proiectări energetice pe Bulevardul Republicii (1947-1948), toate din Bucureşti. A tradus în spirit contemporari valorile arhitecturii tradiţionale româneşti: restaurarea Palatului Mogoşoaia şi a corpului dependinţelor (1920-1930), pavilionul României la Expoziţia internaţională din 1939 de la New York (împreună cu arh. Octav. Doicescu), vilă în parcul Institutului de cercetări pentru mecanizarea agriculturii. Totodată, a avut realizări semnificative în direcţia afirmării arhitecturii moderne în România, punînd la bază principii clasice de compoziţie şi volumetric, şi proiectînd opere caracterizate prin volume simple, expresive, pe structuri din beton armat ur- mărind un corect echilibru între funcţiune şi plastică arhitecturală: vile la Eforie Nord, hotelul Rex la Mamaia, blocuri cu apartamente în Bucureşti (str. Dionisie Lupu colţ cu Piaţa Cosmonauţilor, Piaţa Amzei colţ cu str. Piaţa Amzei şi str. Mendeleev etc.), prima etapă a complexului industrial fost I.A.R., astăzi Uzinele Tractorul din Braşov, postul de radiodifuziune din Bod şi altele, în ultima parte a vieţii, între anii 1955 şi 1960, a efectuat numeroase lucrări de restaurare şi refacere de monumente din Nordul Moldovei şi din Iaşi. în activitatea sa, Geprge Matei Cantacuzino s-a orientat spre o interpretare personală, în spirit contemporan, a formelor arhitecturii Renaşterii italiene sau a unor elemente ale arhitecturii tradiţionale româneşti. Vădind o amplă şi profundă cultură umanistă, a contribuit şi în plan teoretic la dezvoltarea arhitecturii româneşti, a unei atitudini umaniste în problemele de estetică, artă, arhitectură, urbanism. Dintre studiile şi articolele sale, cităm: Introducere în studiul arhitecturii (1926), Palladio (1928), Arcade, firide, lespezi (1932