Prima parte a acestei lucrari va fi o abordare teoretica a ceea ce numim grup etnic minoritar , si ca un caz particular voi trata romii, care sunt parte a unei structuri sociale dominante care ii aseaza intr-o anumita pozitie pe scara sociala, pozitie care ii ajuta sa se identifice in termenii etnicitatii, culturii, modului de viata specific, interactiunii cu grupul majoritar. Orice grup minoritar care interactioneaza cu un grup majoritar, dominant se deosebeste de acestia mai intai prin calitatea de a fi identificabil, tratamentul diferential si priorativ , si prin cunostinta de sine a grupului minoritar. In al doilea rand prin identitatea lor etnica data de numele colectiv, de origine, de statul, istoria si cultura proprie, de un teritoriu specific , de sentimentul solidaritatii.De aceea in abordarea teoretica a lucrarii voi folosi anumite teorii care definesc conceptul si caracteristicile minoritatilor sociale, adica cel de grup minoritar,si,de asemenea,voi defini notiunea de grup etnic cu toate implicatiile ei.
A doua parte va cuprinde caracteristicile asupra carora m-am oprit si anume :originea, rasa, cultura si modul de viata.

Romii , grup etnic minoritar

Voi incepe abordarea teoretica a studiului prin definirea grupurilor minoritare ca fiind minoritatile sociale care desemneaza un statut grupal, un grup de oameni care interactioneaza cu alte grupuri similare si cu un grup majoritar in termenii apartenentei lor la un singur grup. Sunt rezultatul constiintei negative aplicanduli-se tratamentul discriminatoriu ca si conditie necesara. Sunt grupuri sociale care nu-si pot promova interesele legitime, sunt subordonate in privinta distribuirii puterii sociale, avand acces inegal la o serie de recompense sociale precum: banii , prestigiul , puterea politica etc, sunt supuse unui tratament inegal, cum ar fi cel legat de sex, etnie , varsta.
Analiza sociologica a minoritatilor sociale nu se refera in primul rand la trasaturile intrerseci distinctive ale acestora (particularitati sematice , trasaturi etnice , credinte religioase), ci identifica grupurile sociale in termenii pozitiei lor in structura sociala, structura care este creata de distributia inegala a puterii, banilor, prestigiului. Procesul de stratificare a minoritatilor sociale in relatie cu majoritatea sociala dominanta implica atat procese de formare si reproducere a inegalitatilor si distantelor sociale (izelare, segregase sociala , discriminare , marginalizare), cat si mentinerea acestora ca expresie a continuarii stratificarii sociale cu pluralismul cultural.In sociologie , grupurile minoritare sunt acele subgrupuri care sufera dezamantaje datorita prejudecatii si discriminarii, conceptul de minoritate referindu-se in special la grupurile rasiale, religioase, nationale sau etnice.

Caracteristici generale si definitarii pentru minoritate

Psihologii Anthony G. Si Rosolind J. Dworkin (1987) prezinta patru caracteristici definitarii pentru minoritate, si anume: identificabilitatea , puterea diferentiala, tratamentul diferential si priorativ sau discriminarea si constiinta de sine a grupurilor minoritare.
Calitatea de a fi identificabil este data de trasaturile fizice, culturale care stau la baza statutului minoritar, trasaturi care pot fi definite si interpretate social, nefiind fixe , ci variabile. In absenta unor astfel de caracteristici de identificare exista posibilitatea de amestec cu restul populatiei in timp. Puterea diferentiala se refera la sansele de realizare a minoritatilor: accesul la slujbe, educatie, servicii de sanatate; de obicei grupurile minoritare ocupand pozitii mai dezavantajoase. Tratamentul diferential si priorativ afecteaza sansele si stilul de viata al minoritarilor. Discriminarea presupune tratarea inegala a minoritatii in raport cu unele trasaturi cum ar fi apartenenta etnica, religioasa, pozitie sociala.Termenul se refera la comportamentul unei majoritati fata de o minoritate dominanta si implica prejudiciul adus unei persoane sau unui grup. Cateva moduri de raportare a majoritatii in raport cu grupul minoritar: evitarea contactului, a comunicarii cu astfel de grupuri;segregarea-negarea accesului in anumite locuri, a participarii la anumite cluburi, a membralitatii intr-o organizatie etc, cu alte cuvinte, interzicerea contactului intre grupuri cu obiceiuri sau legi diferite; violenta este o alta forma de discriminare dusa la extrema, manifestandu-se prin agresivitate fizica. Constiinta de sine a grupurilor minoritare se formeaza treptat, grupul perceptand similaritatile pozitiei lor, destinul comun. Prin constiinta de sine se afirma identitatea personala care se rasfrange asupra grupului.
Notiunea de grup minoritar i se poate atribui fiecarui urmator grup : grupuri raziale, religioase, nationale si etnice.
In sociologie cuvantul etnic are un inteles mai larg, referindu-se uneori fie la rasa, fie la religie, fie la grupuri nationale, si deseori la o combinatie a acestor trei. Astfel grupurile etnice sunt definite ca „grupuri a caror membri impartasesc o mostenire unica sociala si culturala transmisa de la o generatie la alta”2
Grupurile etnice sunt acele grupuri sociale cu traditii culturale comune care au sentimentul identitatii ca subgrup in cadrul societatii dominante. 3 Membrii acestor grupuri difera de ceilalti membri prin anumite trasaturi culturale specifice: limba distinctiva, religie, traditii folclorice (obiceiuri, imbracaminte), traditii culturale, comportament sau mod de viata. Ceea ce e specific si important e sentimentul identitatii si autoaprecierea lor ca fiind diferiti de majoritate, constientizand deosebirea dintre noi-imaginea de sine si ei-imaginea celorlalti; traind de obicei fie datorita impunerii grupului dominant, fie datorita alegerii lor, in anumite zone sau cartiere periferice.
Grupurile etnice sunt minoritati etnice sociale cuprinse in cadrul societatii dominante care le controleaza. Prin ce se diferentiaza minoritatile etnice de natiune? Prin aceea ce reprezinta dimensiuni mici, au la baza o mostenire comuna, sunt mult mai persistente in istoria umana, sunt esential exclusive si escriptive, membrii acestor grupuri avand la baza anumite trasaturi innascute, in timp ce natiunile sunt circumscrise in timp si spatiu, sunt inclusive, definite cultural si palitic.
La nivel de comunitate etnica, Anthony D. Smith, in cartea sa The Ethnic Origins of Nations afirma ca orice etnie are cateva fundamente sau dimensiuni etnice esentiale cum ar fi: un „nume colectiv” care este de fapt marca identificabilitatii unei etnii in inregistrarile istorice, este o emblema a comunitatii etnice evocand in acelasi timp o atmosfera care are putere si semnificatie pentru cei ce se includ: un „mit comun al originii” care furnizeaza intelesul unei asezari colective in lume si cartea comunitatii ce explica originile, cresterea si destinul acesteia4 ; „impartasirea unei istorii” este o alta dimensiune ce sta la baza unei comunitati istorice. Sentimentul unei istorii comune ale generatiilor succesive; fiecare generatie cu setul ei de experiente se adauga la arbolele genealogic comun definind o populatie in termenii succesiunii temporale experimentate, transmitand totodata generatiei viitoare istoricitatea propriei lor experiente. Cu alte cuvinte, secventele istorice furnizeaza „forme” pentru experientele viitoare, canale si matrice pentru interpretarea lor5 ; „imprastierea unei culturi” ; etniile se diferentiaza prin una sau mai multe elemente culturale care ajuta la unirea membrilor si la separarea lor de cei sdin afara. Cele mai comune trasaturi impartasite si specifice sunt limba vorbita si religia , la care se adauga si alte obiceiuri: legi, culoare etc; „asocierea cu un teritoriu specific” ceea ce nu inseamna ca un grup etnic trebuie sa fie in posesia fizica a teritoriului, conteaza existenta unui centru simbolic geografic, un habitat sacru, o patrie in care se pot reantoarce; „un sentiment al apartenentei si o solidaritate activa”.
Termenul cheie in definirea minoritatilor etnice este cel de cultura , prin cultura specifica a unei minoritati etnice intelegandu-se sistemul intelesurilor impartasite si dezvoltate intr-un context economic si social, pe un fundal istoric si palitic specific. De aceea , in cele ce urmeaza voi aborda cateva din trasaturile esentiale ce definesc grupurile etnice ca: provenienta, originea numelui de rom, statulul si identitatea.
Originea tiganilor si cauzele migrarii lor au fost interpretate in diferite feluri de catre specialisti. „Cercetarile sistematice de lingvistica, antropologie si istorie au stabilit insa originea indiana a celor numiti tigani, fapt probat de limba lor inrudita cu limba neo-hindi si derivata, ca si acestea, din prakrit, forma vernaculara a vechii sanscrite… Tot prin studii lingvistice si etnografice s-a circumscris si aria geografica si culturala din care au migrat stramosii romilor : nord-vestul Indiei, teritoriul actualului Punjab si Rajastan”.6
Multa vreme tiganilor li s-a atribuit originea egipteana si aceasta datorita infatisarii cu vechii egipteni si a obiceiurilor pagane. Tiganii si-au insusit aceasta faima a pseudo-stramosilor lor pana in momentul in care spre sfarsitul secolului al XVIII-lea Grellman, un invatat de origine germana, a incercat sa dovedeasca originea industara a tiganilor prin compararea limbilor. De atunci si pana astazi se acorda o mai mare credibilitate originii indiene a tiganilor.