Publicat in revista „Convorbiri literare" inca din anii studentiei lui Eminescu, basmul „Fat-Frumos din lacrima" reuneste trasaturile prototipului folcloric cu originalitatea imprimata de autor.
Basmul, ca specie, fiind „o oglindire [...] a vietii in moduri fabuloase" (Calinescu), in opera pe care o discutam, tema este initierea unui tanar si rolul acesteia in lupta dintre Bine si Rau.
Titlul este numele eroului fabulos, cu origine miraculoasa. Procedeul este utilizat in eposul fabulos folcloric, astfel incat si alte basme („Praslea cel voinic si merele de aur", „Greuceanu", „Campan Verde si Frumos"), contin in titlu numele protagonistului. Basmul este o specie literara a genului epic. Opera narativa in proza, de intindere mica/medie. in care realitatea este transfigurata in fabulos, iar personajele poarta valori simbolice, basmul isi are originea in creatia populara.
Cu toata diversitatea lor tematica, basmele folclorice prezinta o seama de trasaturi comune:
- Formulele tipice de inceput, mediane si de incheiere;
- Confruntarea dintre Bine si Rau, cu victoria celui dintai;
- Personajele simbolice reprezentand cele doua principii;
- Timp si spatiu imaginare;
- intamplarile narate au caracter supranatural;
- Eroul pozitiv are niste „ajutoare" / „donatori" care ii faciliteaza trecerea probelor initiatice;
- Frecventa unor motive: cifrele magice (cu deosebire, cifra trei), drumul initiatic, obiectele magice, nunta ca final compensator.
Basmul cult respecta prototipul si functiile basmului folcloric, trasatura reliefata de universul operei pe care o discutam.
Basmul „Fat-Frumos din lacrima" incepe cu o situatie initiala repetabila, fixata intr-un timp indepartat si neprecizat: in vremea veche, un cuplu imparatesc isi traia zilele in durere, din pricina ca soarta refuza sa-i daruiasca un urmas; acesta ar fi motivul imparatului fara succesor, pe care l-am intalnit si in „Tinerete fara batranete si viata fara de moarte 1 ori in alte creatii folclorice.
intr-o zi, in timp ce indurerata imparateasa se ruga la icoana Maicii Domnului, aceasta din urma, induiosata, a lacrimat; lacrima fiind supta de tanara craiasa, la timpul sorocit, ea va naste un print pe care 1-a numit Fat-Frumos din lacrima (motivul nasterii miraculoase).
Conform schemei narative a basmului popular, Fat-Frumos creste intr-o luna cat altii intr-un an, iar cand ajunge la varsta barbatiei, pleaca in lume (motivul calatoriei initiatice).
Evenimentul care tulbura echilibrul initial este vrajba dintre tatal lui Fat-Frumos si un imparat vecin, conflict care dura de cincizeci de ani; aceasta este cauza plecarii eroului hotarat sa se lupte cu urmasul imparatului vrajmas.
Ajungand insa la palatul acestuia, Fat-Frumos este primit cu bucurie si tinerii devin frati de cruce. in virtutea acestui legamant, Fat-Frumos il izbaveste pe imparatul vecin de Mama Padurilor (care cerea jertfa de copii si pe care o invinge, in lupta, dupa ce inversase cele doua buti pline cu apa si, respectiv, cu putere).

Se pastreaza astfel eternul conflict dintre Bine si Rau (prezent in basme), cu victoria celui dintai. Ca rasplata a vitejiei, Fat-Frumos o primeste pe Ileana (fiica Mamei Padurilor) care-i va deveni, mai tarziu, mireasa.
Sirul probelor initiatice pe care trebuie sa le treaca eroul nu se incheiase insa. Rugat de tanarul imparat vecin sa i-o aduca pe fata Genarului, Fat-Frumos va fi supus si la alte incercari: se tocmeste sluga la o baba, careia ii paste iepele, scapand de moartea fagaduita cu ajutorul imparatului tantarilor si al imparatului racilor (motivul animalelor/vietuitoarelor nazdravane); la capatul timpului juruit, isi alege un cal (din cei sapte), drept plata a muncii sale.
Ca si in basmul popular, calul ales este slabanog, dar baba pusese in el sapte inimi; cu ajutorul lui, fata Genarului este rapita si adusa la cel care o iubea.
intre timp, Ileana orbise din pricina lacrimilor varsate de dorul lui Fat-Frumos. intoarcerea acestuia ii aduce insanatosirea, iar nunta va constitui finalul compensator.
Se poate observa astfel ca multe dintre functiile basmului (cum le numeste V. Propp) sunt respectate: situatia initiala, plecarea eroului de acasa, paguba (lipsa) adusa de un raufacator, incercarile prin care trece personajul pozitiv, lupta lui cu raufacatorul, victoria eroului benefic, intoarcerea acasa si nunta.
Fireste, intamplarile sunt plasmuite de imaginatie, nu exista in realitate (sunt fantastice).
In basmul cult, autorul imbogateste schema basmului folcloric, in conformitate cu viziunea sa artistica sau cu propriul sau stil.