Homo faber - Henri Bergson, Evolutia creatoare

Idee principală: diferenţa între animal şi inteligenţa la om se deosebesc prin scopul spre care tind. La inteligenţa animala aceasta este caracterizată de instinct (a se vedea exemplul din carte: maimuţă,elefant, vulpe). Inteligenţa la om INFERENŢA.
Bergson îşi argumentează acestă idee pornind de la epocile care au caracterizat umanitatea (piatră, metal, maşina cu aburi). Invenţile sunt cele care îl caracterizează pe om: viaţa noastră gravitează în jurul lor. Observăm la Bergson o RAŢIONALITATE APLICATĂ (Bergson reduce Homo Sapiens la Homo Faber). Scopul omilui în viaţă: creare de unelte.

Henri Bergson :
-secolul XIX-XX;
-concepţie INTUIŢIONISTĂ-evoluţie creatoare-devenire neîntreruptă.
-depăşeşte EMPIRISMUL şi raţionalismul.

Existenţa întru mister şi pentru revelare
- Lucian Blaga, Geneza metaforei şi sensul culturii -

Îl combate pe Bergson, cu toate că admite că “omul este desigur un animal înzestrat unilateral cu cea mai mare inteligenţă”. Comparaţia om - animal. Bergson nu se distinge de universul biologic, reduce omul la funcţiile lui. Îi atribue Darwin-ismul şi cnsideră că punctul de vedere al lui Bergson, prin care omul trăieşte într-un cncret şi pentru conservare, este deplasat, Blaga considerând că “omul trăieşte într-un mister şi pentru relevare. Pentru Blaga omul nu crează numai “necesităţile vitale” ci omul îşi va crea “o lume aparte” - creaţia de cultură. Omul are destin creator idee şi cultură.