1. Sunt oamenii reductibili la obiecte statistice?

2. Oportunitatea evaluarilor trans-cauzale

3. Posibilitati explicative deschise de analiza procesuala a oamenilor

4. Strategiile de securitate ar trebui sa includa obiective prin care sa se amelioreze situatia sociala a oamenilor

5. Referinte


In ultimele decenii, tot mai multi oameni constientizeaza ca existenta sociala a intrat în stadiul în care procesele organizante la nivel macrosocial si conexiunile dintre ele se amplifica si diversifica iar consecinte lor exercita presiuni contradictorii asupra organizarilor sociale înglobate. In aceste conditii, este legitima preocuparea pentru o cât mai buna întelegere a evolutiilor din existenta sociala, îndeosebi a conexiunilor ce se dezvolta între situatia oamenilor si cea a existentei sociala.
O buna interpretare, adica una si corecta si cuprinzatoare, este conditia minima pentru ca actiunile oamenilor, îndeosebi reactiile lor la situatiile cu care se confrunta, sa nu genereze în organizarile sociale procese disfunctionale sau dezorganizante, procese care sa agraveze si mai mult situatia lor.
Sustin, în prelungirea altor studii [1], ca oamenii, nedispunând înca de interpretarea satisfacatoare a megaexistentelor - am în vedere îndeosebi mega existenta sociala si megaexistenta biotica - au actionat deja în modalitati care au afectat puternic si megaexistenta biotica si existenta lor sociala. In acest studiu, semnalez îndeosebi principalele consecinte ale faptului ca oamenii evalueaza existenta lor sociala în modalitati neadecvate, care decurg din orizonturile epistemologice în care ei se situeaza; cu cât orizonturile de interpretare sunt mai simpliste, cu atât oamenii nu au acces la mai multe din genurile de procese care intervin în existenta lor sociala si biotica, procese care pot fi abordate numai pe masura ce oamenii dezvolta competente epistemologice adecvate. De pilda, cum a argumentat Raymond Boudon [2], cei care au doar capacitati cauzale de interpretare, reduc procesele interactioniste la scheme interpretative cauzale; în astfel de conditii, interventiile lor în procese de tip interactionist sunt inevitabil neadecvate. Este suficient sa luam în considerare aceasta simplificare deformatoare si putem sa sesizam una dintre erorile interpretarilor pozitiviste date oamenilor si situatiei lor sociale.

1. Sunt oamenii reductibili la obiecte statistice?
Modalitatea de-acum traditionala de analiza, pozitivista a impus atentiei oamenilor aprecierile statistice. Proportia a fost considerata relevanta si în cazul analizarii situatiei sociale a oamenilor, iar modalitatea statistica de analiza a condus la cunoscutele evaluari ale situatiei oamenilor în organizarile sociale în care fiinteaza, carora ei le apartin. Situatiile statistice ne spun în medie cât traiesc oamenii, cât de mare sau de mica este bogatia de care 'teoretic' au parte (vestitele cifre referitoare la productiile pe 'cap de locuitor' sau la veniturile medii), ele distribuie si criminalitatea si starile patologice pe sexe, vârste, nivel de pregatire scolara, dar si pe zone geografice, perioade de timp etc. Astfel de analize statistice pretind ca sunt relevante pentru situatia oamenilor.
In interiorul acestui mod de concepere a analizelor, s-a ajuns si la situatia în care natiunile si statele sunt evaluate tot statistic. Compararea statelor, ca si a natiunilor, folosind date furnizate de analize statistice este o procedura folosita frecvent si considerata înca pertinenta, îndeosebi de guvernanti. In astfel de analize cetatenii devin 'populatie'.
Pot fi astfel de analize satisfacatoare?
Ce relevanta pot sa posede astfel de analize?
Este de mult de domeniul evidentei ca distributia statistica a bogatiei nu este relevanta pentru oameni; ei nu au acces la bogatia ce le este atribuita statistic. Remarci de acelasi gen sunt valabile pentru orice caracterizare statistica a oamenilor. Pentru cei care sunt familiarizati cu premisele calculului statistic este evident ca oamenii nu îndeplinesc conditiile pentru a fi considerati obiecte statistice. In consecinta, nici situatia organizarilor sociale, inclusiv a natiunilor nu poate fi explicata adecvat în limitele modalitatilor statistice de concepere a analizelor. Analiza statistica nici nu descrie realitati, nici nu le explica; ea ofera doar date obtinute prin simplificari deformatoare care pot fi repere comune de comunicare între oameni care accepta acest mod de simplificare a interpretarilor. Cât timp nu se contureaza modalitati mai performante de analiza, modalitatea statistica este utila, dar nu se justifica mentinerea ei când devin posibile alternative mai performante, adica mai datatoare de seama pentru problematica studiata.

2. Oportunitatea evaluarilor trans-cauzale
Existenta organizarilor sociale, marea diversitate a genurilor de procese care le întretin si care diferentiaza raporturile dintre ele, caracterul complicat al situatiilor cu care oamenii se confrunta fiintând în interiorul unor organizari si depinzând de numeroase genuri de procese ce intervin în existenta lor au exercitat presiuni care au facut ca oamenii sa încerce sa efectueze si alte genuri de procese 'cognitive'. S-au conturat astfel modalitati de interpretare diferite de cele cauzale, diferentiate în raport cu natura proceselor pe care le interogheaza [3]. Unele dintre ele au fost deja expuse sistematic. Am în vedere îndeosebi metodologiile sistemice si interactioniste de investigare, din ce în ce mai folosite în ultimele decenii.[4]
Asimilarea modalitatilor de analiza pe care metodele trans-cauzale le fac posibile deschide posibilitati de interpretare diversificate. Deosebit de relevante pot fi analizele ce identifica interactiunile prin care oamenii încearca sa satisfaca necesitatile, asa cum le pot recepta; modelarea interactiunilor poate fi relevanta îndeosebi deoarece interactiunile sunt la originea unor procese sociale derivate din particularitatile lor, procese cu ample consecinte si pentru oameni, pentru posibilitatile lor functionale si de reproducere, dar si pentru organizarile sociale pe care le întretin, în care interactiunile se vor putea relua ulterior.

3. Posibilitati explicative deschise de analiza procesuala a oamenilor
Afirmatia anterioara sugereaza ca situatia oamenilor decurge nu doar din interactiunile la care participa, din pozitia lor în aceste interactiuni, ci si din consecintele pe care interactiunile le provoaca inclusiv prin produsele lor. Sunt relevante, asadar, analizele cuprinzatoare, care se pronunta asupra situatiei oamenilor realizând investigatii ce se refera si la procesele organizante si dezorganizante ce pot sa decurga din interactiunile la care ei participa. O astfel de analiza poate fi satisfacatoare daca cuprinde studii ce se refera:
- la interactiunile prin care oamenii încearca sa satisfaca anumite necesitati;
- la consecintele generate de interactiuni, consecinte afectate de capacitatea oamenilor de a întelege necesitatile ce le justifica manifestarile;
- la modalitatile în care se reiau ciclurile menite sa satisfaca anumite necesitati;
- la evolutia posibilitatilor oamenilor de a fi mai functionali în urmatoarele interactiuni;
- la posibilitatea ca actiunea de satisfacere a unor necesitati, prin consecintele ei, sa genereze noi necesitati si, ca urmare,alte genuri de interactiuni, cu alte genuri de consecinte;
- la evolutia posibilitatilor oamenilor de a se reproduce în conditii mereu modificate de procesele organizante generate si întretinute de consecintele interactiunilor;
- la evolutia organizarilor sociale în care oamenii fiinteaza, ale caror caracteristici particularizeaza posibilitatile oamenilor de a se reproduce si de a interactiona.
In cadrul teoretic schitat, produs de paradigma procesual-organica , devin relevante criterii de genul celor la care ne referim în continuare. (Un studiu amanuntit al problematicii este în curs de finalizare)
Interactiunile sunt de maxima relevanta pentru situatia sociala a oamenilor deoarece ele pot sa fie surse ale unor procese organizante sau dezorganizante, procese care influenteaza posibilitatile oamenilor de a se reproduce ca fiinte sociale.
Interactiunile dintre oameni întru satisfacerea necesitatilor sunt cele mai relevante întrucât pot sa exercite presiunile organizante sau dezorganizante din ce în ce mai ample concomitent:
-asupra organizarilor biotice, inclusiv asupra organizarilor intracelulare;
-asupra proceselor socializante;
- asupra organizarilor sociale, începând cu cele în care oamenii interactioneaza.
Consecintele interactiunilor pot fi considerate pozitive în masura în care sunt favorabile în acelasi timp oamenilor si omenirii; orice consecinta, oricât de favorabila ar fi unor oameni, sa spunem celor care proiecteaza interactiunile, nu poate fi considerata pozitiva daca afecteaza alti oameni sau omenirea.
Interactiunile produc consecinte preponderent negative îndeosebi în trei genuri de situatii:
- când sunt efectuate în conditii informationale nesatisfacatoare, când oamenii nu sunt în masura sa realizeze buna întelegere a necesitatilor, a modalitatii în care pot fi bine satisfacute si a consecintelor pe care interactiunile, efectuate neadecvat, le produc;
- când sunt concepute cu scopul de a se obtine avantaje în detrimentul altor oameni, indiferent care sunt caile alese;
- când sunt concepute în modalitati care ignora consecintele lor asupra organizarilor în care oamenii fiinteaza, de la cele biotice la cele sociale.

Referatul Dispune omenirea de criterii de evaluare a sit soc globalea - filozofie pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.