In cadrul ecosistemelor terestre, vegetatia are un rol deosebit de important, constituind nivelul la care se realizeazacele mai complexe schimburide materie si de energie si la care se produc procesele de sintezasi de descompunere a materiei organice, pe baza energiei solare captate de plante.
Terenurile acoperite cu vegetatie compacta, bine dezvoltata, pe soluri cu o structura normala, sunt bine protejate impotriva eroziunii eoliene si in suprafata. Apa din ploi si din topirea zapezilorse infiltreaza usor si se inmagazineaza in solasigurand in acelasi timp un regim echilibrat al scurgerii.
Activitatea antropica sub diversele ei forme a produs in decursul timpului modificari profunde ale covorului vegetal cu consecinte multiple asupra starii de echilibru a mediului inconjurator.
Vegetatia forestiera din vechi timpuri supusa actiunilor de defrisare, in vederea extinderii pasunilor, a fanetelor, a terenurilor agricole si a vetrelor de asezari. Pe masura ce presiunea demografica a sporit, iar dezvoltarea economica s-a accelerat, defrisarile au afectat suprafete cat mai mari
S-a produs astfel o faramitare continua a arealului padurilor, care in prezent apar nu sub forma de masive compacte ci ca fragmente de dimensiuni mai mici sau mai mari, inconjurate de terenuri agricole sau de pajisti.
In masivele muntoase unde s-a practicat constant pasunatul, in golul de munte, s-a produs o coborare a limitei altitudinale a padurii, in general pana la schimbarea de panta ce marcheaza trecea de la culmile relativ netede la povarnisurile abrupte ale muntilor. De exemplu in Carpatii Meridionali limita actuala coboara in unele locuri la 1400 sichiar1300 de metri, in timp ce pe versantii mai puternici inclinati, nefavorabil extinderii pajistilor, ea oscileaza in jurul altitudinii de 1800 de metri. Coborarea antropica a limitei paduri a adus in multe cazuri la disparitia unui tip caracteristic de vegvegetatie – reristea de limita.
Nu orice modificare a invelisului vegeal poate fi considerata ca un element de degradare a mediului. Uneori vegetatia initiala a fost inlocuita cu formatiuni naturale secundare echilibrate, cu productivitate ridicata (cum ar fi de exemplu pajistile naturale utilizate ca fanete, formate dupa defrisarea padurilor), sau prin culturi agricole, fara a se provoca o deteriorare a terenurilor respective.
Degradarea vegetatiei se manifesta proin modificari care duc pe de o parte la scaderea productivitatii ei, iar pe de alta parte la micsorarea rolului eiin mentinerea echilibrului ecosistemului.
Cea mai mare parte a padurilor sunt utilizate pentru nevoile economice ale societatii, fiind exploatate priodic. Padurile actuale poarta si acum urme indelungatei folosiri dezordonate, dintrecut care a produs modificari substantiale ale structurii si compozitiei lor floristice. Cele mai afectate specii sunt cele cautate in scopuri. De exemplu din fageto-bradete a fost extras preferential bradul, foarte cautat in trecut pentru sindrila si diverse obiecte de uz casnic, ceea ce a dus la transformarea lor in fagete pure. Multe fagete-gorunete s-au transformat, de asemene in fagete pure ca urmare a taierii preferentiale a gorunului. In acest fel s-a produs o scadere a calitatii productive a padurii. Modificari ale tipurilor de padure s-au produs si ca urmare a taierilor rse sau a unor taieri dezordonate, datorita regenerarii mai rapide a unor specii de productivitate inferioara, dar cu putere mare de lastarire (de exemplu teiul argintiu) sau care fructifica abundent (carpenul, cerul). In acest fel pe locul unor fagete din regiunea de dealuri si de la poalele muntilor s-au format fageto-carpinete sau chiar carpinete. In regiunea de campie, degradarea padurilor prin taieri neregulate si pasunat abuziv a dus la formarea unor arborete de tei argintiu, uneori in amestec cu carpen sau cu frasin.

In alte cazuri cand prin degradare se creeaza conditii de uscaciune, stejaretele si sleaurile de campie pot fi inlocuite prin cerete pure, sleao-cerete sau cero-sleauri. Acest fenomen afost in general insotit de o scadere a productivitatii padurilor, uneori si de o inrautatire a conditiilor stationare. Modificari ale conditiilorde mediu s-au produs si datorita plantatiilor forestiere. Efectuate pe terenuri degradate, pentru stavilirea proceselor de eroziune, acestea au avut in ansamblu un efect pozitiv remarcabil. De asemenease realizeaza plantatii forestiere pentru inlocuirea arboretelor exploatate. Deoarece lemnul de conifere este in prezent foarte cautat, in deosebi ca material de constructie si ca materia prima in industria celulozei si hartiei, aceste sunt folosite pe scare larga pentru plantatii, chiar in etaje de vegetatie care nu le sunt proprii. S-au introdus si unele conifere exotice, cum ar fi duglasul, pinul american, mai putin tuia. La poalele unor masive muntoase din carpati s-au format astfel paduri masive de molid in timp ce la atitudini mai mari, deasupra lor, se intind fagetedand aspectul unor inversiuni de vegetatie. Coniferele, care sunt bine adaptate la conditiile edafice si climatice precare ale etajului montan superior si ale zonei boreale, prezinta o serie de dezavantaje, atunci cand sunt introduse in domeniul foioaselor: duc la adificierea pronuntata a solului la o umezire si o racire a lui sunt mai expuse la doboraturi de vant (datorita sistemului radicular superficial), la ruperea varfurilor datorita zapezii si vanturilor sunt mai vulnerabile la atacurile unor daunatori.

Referatul Despaduririle si urmarile lor - geografie pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.