1. O explicatie ontologica ce sustine ca existenta sociala este procesualitate
2. Indicii ca existenta sociala a oamenilor este procesualitate
2.1. Este modelul ontologic expus testabil (falsificabil)?
2.2. Existenta sociala a oamenilor are manifestari care infirma premisele epistemologiilor care nu interpreteaza existenta sociala ca procesualitate?
3. Semnificatia epistemologica a posibilitatii de a diferentia între complexitati si procesualitati
4. Consecinte epistemologice ale premiselor ontologice procesual-organice
Premisa 1
Premisa 2
Premisa 3
Premisa 4
Premisa 5
5. Caracteristici ale epistemologiei procesual-organice

REFERINTE
Sunt numeroase studiile în care se argumenteaza ca aborarile “reductioniste” nu pot sa produca interpretari corecte. Chiar consacrarea expresiei “metode reductioniste” este relevanta. Dar epistemologii nu au analizat suficient de atent aspectele care fac posibila identificarea metodelor de cunoastere realmente adecvate obiectelor în sine ce sunt interogate.
1. O explicatie ontologica ce sustine ca existenta sociala este procesualitate
In ultimii ani, ca urmare a constientizarii dificultatilor de cercetare mentionate [1], am conturat o schita ontologica cu scopul explicit de a servi ca interpretare-cadru pentru analiza unitara a existentei sociale. [2]
Consecinta unor studii ale caror rezultate au fost publicate succesiv, începând din anul 1982 (Procesualitatea sociala), conceptia se concretizeaza în ipoteze corelate de natura ontologica referitoare la conexiunile dintre existenta fizica, existenta biotica si existenta sociala.
Investigatiile concepute si desfasurate pe aceasta baza au confirmat posibilitatea interogarii transdisciplinare a existentei sociale, au produs o schita explicativa a existentei sociale si nuantari suscesive ale acestei schite care nu o infirma. Ipoteza de baza, cea care a facut posibila interogarea unitara a existentei sociale este: existenta sociala este o procesualitate produsa si întretinuta de procese informational-energetice specifice, procese pe care omul le face posibile ca urmare a modalitatii în care el proceseaza informatiile. Ontologia obtinuta este consecinta unor analize de natura epistemologica [3] si, la rândul ei, face posibila o paradigma epistemologica distincta, cea conturata succesiv în lucrarile publicate începând din 1994.
Pentru a fi posibila analiza detaliata a problematicii epistemologice derivata din aceasta optiune, expunem succint conceptia procesual-organica despre existenta. Autorul considera plauzibile afirmatiile expuse în continuare ca ipoteze de lucru.
1.1. Existenta este produsul unor retele de procese informational-energetice; secventele ei sunt expresia acestor procese, a formelor particulare pe care le realizeaza, precum si a conexiunilor posibile între anumite procese informational-energetice. Nu este posibila detasarea proceselor energetice de procesarile informationale; ele se produc si se sustin reciproc, în modalitati dependente de proprie-tatile lor, prin procese organizante si dezorganizante, ca si prin procese ce dezvolta consecinte functionale sau disfunctionale în organizari.
1.2. Fiind întretinuta de procese organizante si dezorganizante, Existenta este procesualitate, se afla în stari departe de echilibru.
1.3. Conexiunile dintre procesarile informationale si procesele ener-getice fac imposibile situatiile limita: starea de organizare genera-lizata stabilizata, lipsita de procesualitate, si starea de dezordine generalizata, deci de entropie maxima, care, de asemenea, exclude procesualitatea. Orice procesare îsi genereaza, prin propriile conse-cinte, conditiile dezorganizarii ei, iar procesele dezorga-nizante sunt generatoare de conditii favorabile emergentei altor procese organi-zante.
1.4. In anumite conditii, unele dintre procesele informational-energetice pot tinde spre stari de relativa stabilitate. Numesc complexitati organizarile ce tind spre stari aproape de echilibru.
Tinzând spre stari aproape de echilibru, complexitatile nu numai ca au o relativa stabilitate interna, dar au grade mai mari de autonomie în raport cu procesualitati ce le sunt exterioare, inclusiv cu cele care le înglobeaza functional.
1.5. Complexitatile, oricare ar fi natura lor, dezvolta însa consecinte derivate dezorganizante; ele tind sa se dezorganizeze pe masura ce conexiunile realizate de procesarile informationale se desfac. Dezorganizarea se produce în succesiuni ce decurg din proprietatile informationale ale complexitatilor.
1.6. Existenta, fiind procesualitate, este o succesiune de reali distribuiti spatio-temporal, reali care întretin aceasta spatio-tempo-ralitate si o particularizeaza prin proprietatile lor. Existenta nu este reductibila la realii ei, reali localizati spatio-temporal, care sunt doar posibili actualizati în contexte particulare si, ca urmare, particularizante.
1.7. Procesele informational-energetice care întretin Existenta gene-reaza complexitati cu autonomie redusa, care nu au capacitatea de a se reproduce prin propriile procese informational-energetice. Le numesc complexitati abiotice. În spatio-temporalitatea între-tinuta de Existenta, între complexitatile abiotice se pot realiza retele de conexiuni selective, în raport cu proprietatile si pozitia lor. Procesele informational-energetice ce includ si întretin comple-xitatile abiotice si retelele de conexiuni dintre ele le numesc megaexistenta abiotica (fizica).
In ansamblul ei, megaexistenta abiotica se afla, se poate afla numai în stari departe de echilibru dar, întrucât contine complexitati ce pot realiza retele de conexiuni selective, ea poate sa cuprinda complexitati integratoare; si ele tind spre stari aproape de echilibru deoarece sunt întretinute de procese informational-energetice lente, cu conexiuni ce au grade mari de stabilitate, specifice complexitatilor ce le întretin. Astfel de complexitati integratoare sunt, de pilda, sistemele solare.

Referatul Deschideri epistemologice oferite de ipoteza caracterului procesual al existentei - filozofie pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.