Thales din Milet, care era socotit unul din cei sapte mari intelepti ai lumii antice, a observat, intre altele proprietatea chihlimbarului de a atrage firisoare de paie cand este frecat (cel mai vechi caz cunoscut de producere a electricitatii statice) . Aceasta proprietate a chihlimbarului a dat mult de gandit cercetatorilor, dar au trebuit sa treaca mai bine de doua milenii, dupa Thales, pana sa se poata face primii pasi catre explicarea ei stiintifica. Cercetarile in domeniul electricitatii efectuate de William Gilbert (1540-1603) cu “versorium” (primul electroscop) au permis sa se faca distinctia intre corpurile care se electrizeaza prin frecare si cele care nu se electrizeaza . Galilei, considera ca savantul englez “trebuie admirat pentru numarul atat de mare de observatii noi si corecte pe care le-a facut…”
Ceea ce frana cercetarile era faptul ca electricitatea produsa prin frecarea unei vergele de sticla nu putea fi generata in cantitate mare si continuu. Intr-un cuvant lipsea o buna masina electrica . Otto de Guericke (1602-1686) a efectuat la Magdeburg o serie de experimente vestite, rezolvand in parte, printre altele, si aceasta problema, inventand prima masina producatoare de electricitate. Dupa prima masina electrica inventata de Guericke, butelia de Leyda este al doilea tip de aparat electric care a impulsionat cercetarea intr-o masura si mai mare.

1. PENDUL ELECTRIC CU SUPORT



Este format dintr-o bobita de maduva de soc fixata la capatul unui fir de matase suspendat de un suport cu picior izolator (de sticla sau lemn). Se foloseste pentru stabilirea existentei sarcinii electrice, a semnului acesteia si a interactiunilor dintre sarcinile electrice.

• Experimente ce se pot efectua cu ajutorul pendulului electric cu suport
a). Frecam o vergea de ebonita cu o bucata de postav (sau cu o impletitura de par de iepure de Angora) si apropiem vergeaua de firisoare de maduva de soc sau de bucatele mici de de hartie. Firisoarele de maduva de soc si bucatelele de hartie sunt atrase de vergeaua de ebonita.
b). Repetam experienta, frecand o vergea de sticla cu o bucata de postav sau cu o bucata de piele. Observam ca si aceasta va atrage foitele de maduva de soc si foitele de hartie.
Spunem ca prin frecare ebonita si sticla s-au electrizat. Prin conventia stabilita de Benjamin Franklin, sticla s-a incarcat cu electricitate pozitiva, iar ebonita cu electricitate negativa.
c). Apropiind vergeaua de sticla electrizata de pendulul electric, bobita de soc va fi atrasa. Dupa ce bobita de soc se lipeste un moment de vergeaua electrizata, ea este apoi respinsa. Prin atingere de vergeaua electrizata pozitiv, bobita de soc s-a electrizat tot pozitiv si din aceasta cauza, ele se resping. Observam astfel ca un corp se poate electriza si prin atingere, cand ia o parte din sarcina electrica a corpului electrizat. O asemenea electrizare se numeste electrizare prin contact. Prin contact, corpurile se electrizeaza cu acelasi fel de electricitate. Totodata, experienta ne arata ca doua corpuri incarcate cu acelasi fel de electricitate se resping.
d). Incarcam bobita de soc a unui pendul electric cu electricitate pozitiva, iar bobita unui al doilea pendul electric cu electricitate negativa. Apropiind acum cele doua pendule, observam cum bobitele de soc se atrag. Daca incarcam ambele pendule cu acelasi fel de sarcina electrica si le apropiem, bobitele de soc se resping. Generalizand, putem spune: corpurile incarcate cu acelasi fel de electricitate se resping, iar cele incarcate cu electricitate de semn contrar se atrag.