Cum să folosim şi grosierele în hrana vacilor de lapte

Este evident că iarna foarte mulţi fermieri vor fi nevoiţi să-şi hrănească vacile chiar şi pe cele cu producţii mari de lapte cu furaje din categoria grosierelor adică cu paie de cereale, coceni de porumb, ciocălăi, capitule de floarea soarelui sau vreji de leguminoase.
Administrate ca atare, adică nepreparate, nutreţurile grosiere nu sunt consumate cu plăcere de animale iar valorificarea digestivă a substanţelor nutritive din raţie se poate reduce cu până la 50%. Pentru a se mări consumul de furaje grosiere şi a se îmbunătăţi efectul nutritiv al acestora este necesară adaptarea unei tehnologii de preparare a nutreţurilor în funcţie de condiţiile specifice ale fermei.
Astfel, în primul rând, trebuie să ne gândim că trebuie efectuată o prelucrare mecanică a acestora şi deci să ne asigurăm utilajele cu care se poate executa:
· mărunţirea sau măcinarea voluminoaselor; operaţiunea se execută cu mori prevăzute cu site care au orificii cu diametrul între 2 şi 15 mm în funcţie de calităţile materialului care urmează a fi măcinat (în principal conţinutul de apă) şi de granulozitatea dorită;
· tocarea - pentru prepararea amestecurilor furajere unice sau pentru însilozare se pot utiliza tocători care permit mărunţirea furajelor la dimensiuni între 10 şi 60 mm. Tocarea se poate efectua direct în câmp cu ajutorul combinelor de recoltat şi tocat precum şi cu tocători care lucrează în staţionar;
· defibrarea reprezintă un procedeu prin care se produce o tocare şi o sfâşiere în lungime a cocenilor de fapt o „scărmănare” a acestora pentru distrugerea peliculei silicioase a tulpinilor;
· zdrobirea furajelor se poate efectua în vederea mărunţirii ciocălăilor şi a ştiuleţilor de porumb premergător alimentării morilor cu ciocane sau la o administrare directă în hrana animalelor.