I. Importanta culturii
Capsunul, specie pomicola cu talia cea mai redusa, este foarte apreciat atit pentru rodul sau bogat, cit si pentru calitatea fructelor sale, care sint foarte gustoase si aspectuoase. Alaturi de cirese, capsunile sint primele fructe care apar pe piata, datorita maturitatii timpurii a fructelor. Ele se consuma mai mult in stare proaspata, dar si prelucrata. Din ele se prepara dulceturi, gemuri, jeleuri, siropuri, sucuri etc.In stare proaspata capsunile contin 4,6-10,2% zaharuri, 0,8-1,5% acizi organici, 0,2-0,6% pectine, 0,3-0,9% saruri minerale, mai ales fier, fosfor si vitamine, dintre care vitamina C se gaseste in proportie de 40+90 mg %. Este o specie foarte precoce, dind productii chiar in primul an de la plantare, daca stolonii au fost in luna iulie. Se poate cultiva atit in cimp, cit si in sere si mai ales in solarii.In prezent, dintre speciile pomicole, cultura capsunului reprezinta una dintre cele mai rentabile si mai eficiente culturi in conditiile unei cultivari corespunzatoare. Majoritatea soiurilor din sortimentul actual au un potential biologic de peste 20-25 t-ha.
II. Biologia capsunului
Capsunul este o planta perena semierboasa ce creste sub forma de tufa scunda. Sistemul radicular constituie un rizom ramificat pe care se gasesc radacini fasciculante.In primul an de viata capsunul formeaza o tulpina foarte scurta (0,2 - 0,5 cm), situata aproape de suprafata solului. Din partea inferioara a acestei tulpini pornesc radacini, iar la partea superioara se gaseste o rozeta de frunze. Pina toamna in virful tulpinii se formeaza muguri floriferi, iar pe partile laterale - muguri vegetativi. Din mugurii floriferi apar inflorescentele, iar din mugurii vegetativi cresc frunzele si lastarii - stoloni.Inflorescentele capsunului prezinta 3-4 serii de ramificatii, fiecare din acestea fiind terminate cu cite o floare. Numarul mediu de inflorescente pe planta depinde de soi si variaza in limite de 2-12. Intr-o inflorescenta se formeaza frecvent 10 flori. Majoritatea soiurilor de capsun ce se cultiva au flori hermafrodite.Frunzele capsunului sint lung petiolate, trifoliate si cu folialele publescente pe fata interioara, uneori si pe cea superioara. O frunza traieste in medie 45-60 zile, apoi se usuca. Ele nu se usuca deodata, ci pe rind, incit plantele poarta intotdeauna frunze verzi chiar si in timpul iernii.Stolonii sint organe de inmultire vegetativa, de forma unor filamente lungi de 30-50 cm, care formeaza din loc in loc noduri din care creste cite o rozeta de frunze in partea superioara si radacini in partea inferioara.
III. Cerintele fata de conditiile de mediu
Capsunul apartine zonei temperate ceea ce presupune o arie mare de raspindire.Iernile geroase si fara zapada dauneaza culturii, ca si verile deosebit de secetoase.Brumele si ingheturile tirzii de primavara provoaca uneori pagube in plantatiile de capsun.Desi este o planta cu cerinte moderate fata de lumina, ea da rezultate bune pe terenurile cu luminozitate buna. Poate fi cultivat numai in primii ani in livezile tinere. De la pornirea in vegetatie si pina la maturarea fructelor sint necesare 550-750 o C.Capsunul are cerinte mari fata de apa. Sistemul radicular superficial se resimte rapid si puternic la insuficienta apei din sol.In ciclul anual al capsunului sint doua perioade critice in aprovizionarea cu apa: una in timpul infloririi, fecundarii si cresterii fructelor, iar alta dupa recoltare, cind se formeaza noi frunze si incepe diferentierea mugurilor florali. In conditii de umiditate insuficienta durata infloritului se reduce, o parte din flori avorteaza, fructele nu realizeaza marimea si calitatea specifice soiului.Umiditatea optima a solului in timpul perioadei de vegetatie este de 70-80% din capacitatea de cimp. Capsunul reuseste sa dea rezultate bune pe diferite tipuri de sol: aluviuni, cernoziomuri, brun-roscat de padure, podzoluri. Aluviunile si cernoziomurile, fiind fertile, permeabile si formind greu crusta, ofera conditii din cele mai favorabile pentru aceasta cultura. Deosebit de importanta este prezenta in sol, in cantitate suficienta a substantelor organice, conditie corespunzatoare solurilor de padure in care s-a format capsunul. Reactia solului trebuie sa fie slab acida sau neutra (ph 5,5-7,2), iar apa freatica sa se gaseasca la o adincime de peste 0,8 - 1 m. Nisipurile fertilizate si irigate ofera conditii optime pentru capsun.Solurile argiloase, cele mlastinoase saraturoase si calcaroase (pH peste 8) sint contraindicate pentru aceasta specie.

IV. Tehnologia culturii
Plantatiile de capsun se infiinteaza primavara sau toamna in cazul plantatiilor clasice sau vara in lunile iulie - august (14. VII - 15. VIII) cind avem material saditor pregatit (din cimp sau refrigerat).Plantele clasice se vor mentine numai 3 ani de rodire.La plantarea de primavara - spre deosebire de plantarea de toamna - cheltuielile de intretinere a culturii sint mai mari din considerentul ca in anul plantarii nu se obtine productia satisfacatoare de fructe, aceasta realizindu-se abia in anul urmator, deci, in al doilea an de la plantare.La plantarea de toamna se impun anumite conditii indispensabile reusitei acestei actiuni:
- umiditate suficienta pentru pregatirea terenului, plantare si prindere;
- respectarea termenelor optime de plantare (25.VIII - 20.X);
- calitatea rasadului.
Nerespectarea acestor conditii va avea ca rezultat obtinerea, in primavara, a unor plantatii slabe cu goluri de la care vom obtine productii normale abia in al doilea an.
V. Alegerea terenului
Capsunul cere terenuri de gradina, usoare, permeabile, plane sau usor inclinate pina la 5 o uniforme, cu fertilitate naturala ridicata. Cele mai bune pentru capsun sint solurile mijlocii: lutoase, luto-argiloase si luto-nisipoase, aerate, fertile, suficient de umede cu reactie slab acida. In conditiile Moldovei se impune plantarea capsunului numai in terenuri irigate. Se va avea in vedere, de asemenea, gradul de infestare a solului si speciile de buruiene (pir, mohor, costrel etc). La stabilirea suprafetei trebuie sa se tina cont de necesitatea amplasarii culturii intr-un asolament legumicol.
VI. Plante premergatoare
Cele mai bune premergatoare pentru cultura capsunului sint: leguminoasele (varza, morcovul, ridichea de luna), paioasele (orzul, griul, ovazul). Plantatiile de capsun nu trebuie infiintate dupa asa premergatori ca : usturoiul, carotful, ceapa, castravetii, tomatele, vinetele, ardeiul, deoarece toate aceste culturi contribuie la aparitia nematodei si servesc drept gazda intermediara pentru acest daunator.

Referatul Cultura capsunii - agricultura pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.