-
Referate
- Agricultura
- Alimentatie publica
- Alte teme
- Asistenta sociala
- Astrologie
- Astronomie
- BAC / Capacitate
- Biografii
- Biologie
- Chimie
- Confectii
- Contabilitate
- Desen / Arte
- Domeniul - Militar
- Drept
- Ecologie
- Economie
- Engleza
- Esee
- Facultate
- Filozofie
- Fizica
- Franceza
- Geo. Economica
- Geografie
- Germana
- Informatica
- Istorie
- Jurnalism
- Lucrari
- Management
- Marketing
- Mass-Media
- Matematica
- Mecanica Auto
- Medicina
- Muzica
- Opere / Povesti
- Pedagogie
- Psihologie
- Religie
- Romana
- Sexologie
- Stiinte politice
- Tehnologie
- Turism
CONSTRANGERILE BIOLOGICE ALE INVATARII
Descriere referat
In mare masura datorita efortului etologistilor, multi psihologi au recunoscut ca toate animalele poseda o varietate de modele comportamentale innascute si cateva dintre aceste modele ar putea fi specifice uneia sau doar catorva specii. Spre exemplu secventa complexa privind comportamentul de selectie a cochiliei crabului hermit ( specie de crab cu cochilie de melc ) este in mare masura innascuta, si psihologii nu sunt deranjati de faptul ca nici o alta creatura subacvatica nu manifesta asemenea comportamente. In acelasi fel, psihologii nu gasesc sa se potriveasca teoretic faptul ca veveritele se nasc cu repertorii (comportamente ) de ingropare a nucilor (sau alunelor ), pe cand majoritatea mamiferelor nu. Cu modele comportamentale innascute, varietatea este acceptata mai degraba ca o regula decat ca o exceptie.
Pe de alta parte, cand vine vorba de comportamente invatate, multi psihologi au sugerat ideea ca e posibil sa fie descoperite principii ale invatarii aplicabile la o gama larga de specii. Sectiunea “Principiile invatarii” in capitolul I, arata ca aceasta este presupunerea pe baza careia Skinner si-a bazat intregul program de cercetari. Cu cateve exceptii, majoritatea studentilor si discipolilor lui Skinner au adoptat o pozitie similara privind acesta teorie. Pavlov (1928), Spence (1947) si altii au declarat destul de clar convingerea ca, privind comportamentele invatate, generalitatea ar trebui sa fie o regula (vezi Garcia, McGowan si Green, 1972). Conform acestei linii de motive, aceleasi principii generale de invatare vor fi descoperite, privind ce specie a subiectului, ce raspuns, ce intaritor si stimul discriminant alege unul sa studieze. Daca aceasta prezumptie se dovedeste a fi corecta, cercetarile extinse pe raspunsurile arbitrare (de exemplu lovirea cu ciocul) la un numar mic de specii(sobolani, porumbei) in medii artificiale ar parea sa aiba sens. De ce le-ar pasa psihologilor, spre exemplu modelul sobolanului- bratul presant cu un program FI de energizare alimentara, daca din intamplare modele diferite sunt asemanatoare unor mamifere diferite sau unor energizante diferite?
Pentru a recapitula, probabil ca cea mai fundamentala prezumptie care caracterizeaza cercetarile privind invatarea la animale este aceea conform careia este posibil sa descoperi principii generale ale invatarii care nu sunt dependente in vreun mod de constitutia biologica a animalelor. In timpul anilor 1960, cercetatorii au inceput anchete care chestionau validitatea acestei presupuneri. In cea mai mare parte, aceste cercetari au luat forma asa numitelor exceptii privind una sau alta dintre principiile generale ale invatarii prestabilite. Odata ce acest tip de dovezi au inceput sa se adune, cativa psihologi au inceput sa-si puna intrebari daca scopul descoperirii principiilor generale de invatare era realist(Lockard, 1971; Rozin si Kalad, 1971; Seligman, 1970). Rationamentul lor era acela ca daca gasim prea multe exceptii de la o regula mai poate fi buna regula?
Acest capitol examineaza dovezile impotriva abordarii principiilor generale si incercarile de a elabora cateva concluzii privind importanta psihologiei invatarii. Ca o conventie, aceste dovezi sunt grupate in trei categorii principale: 1.critici privind principiul contiguitatii (apropierii, vecinatatii); 2.critici asupra ipotezei numita premisa echipotentiala; 3.dovezi privind intruziunea comportamentelor nedorite in proceduri operante de conditionare. Aceste trei categorii ridica probleme privind ceea ce consider eu de a fi de o importanta crescanda pentru abordarea principiilor generale ale invatarii.
Critici privind principiul contiguitatii.
Dupa cum am mentionat in capitolul 2, principiul contiguitatii este cel mai vechi si cel mai persistent principiu al asocieri, fiind propus pentru prima data de Aristotel. Am vazut ca contiguitatea CS-US este o variabila indepedenta importanta in conditionarea clasica: in urmarirea conditionarii, separarea CS de US pentru doar cateva secunde poate produce scaderi mari atat in rata cat si in asimptata conditionarii. Similar studiile au aratat ca intarzirerea cu doar cateva secunde intre raspuns si intaritor au avariat serios achizitionarea unui raspuns operant. Opinia privind efectele intarzierii care au convins in anii 1960 a fost sintetizata intr-un cunoscut manual de invatare. In prezent pare putin probabil ca invatarea poate inlocui in totalitatea intarzierilor a mai mult de cateva secunde. Aceasta supozitie este aplicabila atat intaritorilor negativi cat si celor pozitivi (Kimble, p. 165).
Prezentand aceasta opinie privind importanta contiguitatii atat in conditionarea clasica cat si in cea operanta, este usor sa se vada de ce munca lui John Garcia si a colegilor lui asupra intarzierilor lungi in invatare a atras considerabil atentia. Cercetarile lui Garcia au presupus o procedura clasica a conditionarii in care otrava a fost US si un gust rau-CS. Intr-un studiu (Garcia, Ervin si Koelling, 1966), sobolanii au avut sansa sa bea apa cu gust de zaharina (ce nu bausera pana atunci) iar mai tarziu le-a fost administrata o injectie cu un emetic care produce greata in cateva minute. Pentru diferiti subiecti intervalul intre momentul in care au terminat de baut si injectie a variat intre 5 si 22 de minute. Desi aceste intervale au fost probabil de o suta de ori mai mari fata de cele in care conditionarea clasica se credea ca este suficienta, toti subiectii au manifestat ulterior o aversiune fata de apa cu gust de zaharina. In plus, nu exista nici o relatie constanta intre intervalul CS-US si gradul de aversiune: subiectii cu intarzieri de 20 de minute sau mai mult au manifestat in medie, la fel de multa reprimare de a bea ca si cei cu intarzieri de 5 sau 10 minute. (Aceste teste au fost repetate dupa 3 zile pentru a fi sigur ca subiectii s-au vindecat complet in urma afectiunii.)
Descarca referat
- 0 descarcari
- 433 afisari
Referatul Constrangerile biologice ale invatarii - psihologie pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.
Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.
