Consiliul Europei a fost creat in urma cu 59 ani ca rezultat al acţiunii şi strădaniei catorva “ părinti fondatori “ susţinuţi de opinia publică puternic insufleţită de dorinţa de unitate europeană. O prima etapă o reprezintă Congresul de la Haga din 7-11 mai 1948 la care cei o mie de delegaţi conturează bazele viitoarei organizaţii prin definirea principalelor obiective: apărarea drepturilor omului, promovarea democraţiei pluraliste şi realizarea uniunii politice in Europa. La 5 mai 1949 la palatul St. James,din Londra,10 ţări: Belgia, Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda şi Suedia au semnat Statutul de infiinţare al Consiliului Europei, cu sediul la Strasburg. Situat la graniţa franco-germană, acest oraş simbolizează dorinţa de conciliere, inţelegere şi cooperare a marilor puteri divizate in cel de-al doilea război mondial. Statutul a intrat in vigoare la 3 august 1949, primele sesiuni ale Comitetului Miniştrilor şi ale Adunării Consultative având loc incepând cu 8 august la Strasburg. Raţiunea de a fi a noilor instituţii a fost exprimată cu claritate in primul capitol din statut: “ scopul esenţial al Consiliului Europei este acela de a realiza o uniune mai stransă intre membrii săi, pentru a apăra şi promova idealurile şi principiile care constituie patrimoniul lor comun şi pentru a favoriza progresul lor economic şi social“. La 4 noiembrie 1950 la Roma, cu ocazia celei de-a VI-a sesiuni a Comitetului Miniştrilor, se deschide spre semnare Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Elaborat in 15 luni la cererea Adunării Parlamentare, documentul reprezintă primul instrument juridic internaţional care garantează protecţia drepturilor omului. Născut din dorinţa de a construi o Europa a păcii, bazată pe principiile statului de drept, respectarea drepturilor omului şi a democraţiei pluraliste, Consiliul Europei in primii 40 de ani de existenţa a atras succesiv toate statele libere de pe continentul nostru. Incepând cu 10 state membre organizaţia a ajuns la 23 in mai 1989. Pe parcursul acestei perioade s-au configurat tratatele majore referitoare la cooperarea culturală, drepturile sociale, democraţia locală, sănatate etc. de Consiliul Europei. Statele membre au invăţat să conlucreze in beneficiul europenilor. In prezent in cadrul organizaţiei îşi desfăşoară activitatea delegaţii a 41 de state membre, desfăşurându-se şi activităţi de cooperare cu celelalte organizaţii europene intre care un rol important il au Uniunea Europeană şi OSCE. In practică, cooperarea cu Uniunea Europeană, cu deosebire in ceea ce priveşte realizarea programelor de reforma din noile democraţii, s-a dezvoltat intr-un mod forte satisfăcător in ultimii ani.De asemenea, s-a dezvoltat constant cooperarea cu OSCE in diferite zone de tensiune. Dată fiind suprapunerea mandatelor şi a compoziţiei există uneori şi posibilităţi ample de cooperare intre cele două organizatii. Cooperarea programatică in spiritul perteneriatului va contribui la intărirea fiecăreia dintre ele şi la consolidarea complementarităţii. 2.Compoziţia şi scopul Consiliului Europei Consiliul Europei este cea mai veche organizaţie interguvernamentala şi interparlamentară europeană. Orice stat european poate deveni membru cu condiţia ca el să accepte principiul supremaţiei legii. De asemenea, el trebuie să garanteze principiul in virtutea căruia orice persoană aflată sub jurisdicţia să se poată bucura de drepturile omului şi de libertăţile fundamentale. Obiectivele principale ale Consiliului europei sunt reflectate, in primul rând, in preambulul Statutului acceptat de toate statele membre. Capitolul I din Statut este consacrat definirii scopului Consiliului Europei. Acesta este sintetizat intr-un singur articol, art. 1, având urmatoarea redactare: “ Scopul Consiliului europei este de a realiza o mai mare unitate intre membrii săi pentru salvgardarea şi realizarea idealurilor şi principiilor care sunt moştenirea lor comună şi pentru facilitarea progresului lor economic şi social “. Aceste prevederi, singurele care se referă in mod explicit la scopul organizaţiei, se cer corelate cu stipulaţiile din preambulul statutului şi cu dispoziţiile unei serii impresionante de instrumente internaţionale elaborate de Consiliul Europei, dintre care se detaşează ca importanţa Convenţia europeană a drepturilor omului. Următoarele paragrafe ale articolului 1 au in vedere metodele, competenţele, domeniile de activitate şi raporturile de participare ale statelor membre şi ale altor organizaţii: “ participarea membrilor la lucrări nu va afecta activitatea acestora in cadrul altor organizaţii sau uniuni internaţionale la care ele sunt părţi “. Ultimul paragraf evidenţiază pe de o parte o restricţie evidentă, iar pe de altă parte subliniaza caracterul politic al organizaţiei: “ Chestiunile referitoare la apărarea naţională nu ţin de competenţa Consiliului Europei “. Aria de competenţe şi responsabilităţi a Consiliului Europei este foarte intinsă; cu excepţia chestiunilor militare Cnsiliul este abilitat să se preocupe de cele mai importante probleme care privesc societatea europeană: drepturile omului, democraţia pluralistă, supremaţia legii, cooperarea juridică, autorităţile locale şi regionale, căutarea de soluţii pentru problemele societăţii – minorităţi, xenofobie, intoleranţa, protecţia mediului, bioetică, sida, droguri - , educaţia, sănătatea, cultura, media, sportul, tineretul, sprijinirea ţărilor in Estul şi Centrul Europei in vederea punerii in practică şi consolidării reformelor politice, legislative şi constituţionale cu ajutorul unor importante programe de cooperare. Compoziţie. Capitolul II al Statutului – articolele 2 până la 9 – tratează compoziţia Consiliului Europei, mai exact gama complexă de aspecte şi implicaţii ale calităţii de membru. Fiind vorba de o instituţie interguvernamentală, decurge in mod logic că numai statele sunt indrituite să dobandească statutul de membru, şi anume numai statele europene. Nu se realizează o delimitare intre membrii iniţiali, fondatori şi cei care au aderat ulterior şi de asemenea nu există un tratament diferenţiat aplicat membrilor. Este prevăzut insă angajamentul fiecărui membru de a colabora “ sincer şi efectiv “ la realizarea scopului Consiliului Europei.

Referatul Consiliul europei - origini puncte de reper - economie pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.