. Notiunea de motivatie
Întelegerea comunicarii drept schimb de informatii între individ (grup, sistem) si mediu legitimeaza întrebarile: "De ce se produce?", "Ce determina procesul complex de comunicare?".
Raspunsul este cautat la nivelul energetic, dinamic, al motivatiei.
Cuvântul are origine latina - movea, movere = a misca, a pune în miscare.
Definirea motivatiei se centreaza pe urmatoarele aspecte:
• se refera la totalitatea mobilurilor interne ale conduitelor (mobilurile pot fi înnascute/ dobândite, constiente/ inconstiente, fiziologice/ abstracte etc.)
• are rol declansator pentru comportamentele umane (de cautare, de afiliere, de supunere, de securitate etc.)
• are rol de orientare si sustinere a activitatilor (împinge, instiga, determina individul sa-si satisfaca starile de necesitate)
• permite selectia, activismul, creativitatea în raport cu mesajul din mediu.
Mesajele emise sau receptate pe diferite canale si sub diverse coduri sunt strâns legate de trebuinte, motive, interese, idealuri, convingeri si conceptii. Putem spune ca alegerea partenerului (grupului, sistemului etc.) sau alegerea combinatiilor de la nivelul mesajului tin de orientarea motivationala. La fel, alegerea codului (verbal, nonverbal, paraverbal) sau tipului de feedback folosit în comunicare.
Asa ne putem explica de ce acelasi mesaj produce efecte diferite în medii diferite sau chiar în acelasi mediu în momente diferite (ex.: salutul poate fi decodificat ca agresiv sau jovial în raport cu starea motivationala personala).
Teoriile despre motivatie sunt variate si încearca sa structureze formele motivatiei în raport cu mai multe criterii: - sub aspect genetic, motivatia poate fi înnascuta (legata de aspecte de maturizare, dezvoltare, mentinerea echilibrului biologic) sau dobândita (legata de realizarea potentialului specific uman: necesitatea cunoasterii, diferentierii, obtinerii identitatii personale, a socializarii si comunicarii etc.)
• sub aspectul sursei, motivatia poate fi intrinseca (generata si sustinuta direct de subiect - ex.: dorinta de a elabora un mesaj, teorie, etc. fara a astepta o întarire externa) sau extrinseca (generata si sustinuta din afara subiectului, dar rezonând cu o trebuinta a acestuia - a comunica pentru a primi o lauda, a evita pedeapsa sau a câstiga un bun oarecare)
• sub aspectul sustinerii pe anumite structuri psihice, motivatia poate fi cognitiva (generata de nevoia de a sti, a cunoaste, a schimba, a imagina, a întelege, a explica, a rezolva ca scop în sine) si afectiva (generata de obtinerea aprobarii, protectiei emotionale, simpatiei, consolarii etc.)
• sub aspectul efectului stimularii, poate fi pozitiva (generata de lauda, apropiere, încurajare, sustinere) si negativa (generata de pedeapsa, blamare, refuz)
Punând în relatie motivatia cu procesul de comunicare acceptam ca, în functie de forma motivatiei care a generat comunicarea, mesajul, semnificatiile si efectele acestuia se modifica. Iata câteva exemple de relatii comunicare-motivatie:
• un mesaj de tip gluma satisface trebuinta ludica, de relaxare;
• un mesaj senzual satisface trebuinta de a cultiva relatii erotice, sociale;
• un mesaj justificativ satisface trebuinta de contracarare, de securizare;
• un mesaj tip initiere satisface trebuinta de afiliere, de cooperare;
un mesaj tip insulta satisface trebuintele de conservare sau presiunile agresive, de rejectie.

Motivatie, frustrare, conflict
Atunci când trebuintele nu pot fi satisfacute datorita unor neregularitati sau obstacole, apare fenomenul denumit "frustrare". Psihofiziologic, frustrarea este traita ca o tensiune, încordare afectiva negativa.
O situatie este frustranta pentru un individ si nefrustranta pentru altul în raport cu forta Eului, caracteristicile de personalitate, toleranta, rezistenta la frustrare.
Efectele pozitive: declansarea conexiunilor creative, descoperirea resurselor nefolosite.
Efectele negative: tensiunea, apatia, regresia, disconfortul psihic etc.
Gasirea comportamentelor adaptive conduce la depasirea/ diminuarea frustrarilor. Stilul de comunicare (emotiv, autoritar, reflexiv, îndatoritor, flexibil) poate fi un aliat în situatii frustrante.
Conflictul este o stare antagonica între doua sau mai multe entitati.
- Conflictul intern poate fi abordat prin intermediul mesajelor:
• tip autodirectionare (vreau/ trebuie/ voi începe activitatea X, voi merge la Y etc.)
• tip autorecompensa (foarte bine, bravo, pot sa aleg etc.)
• tip autosustinere ("înca putin", mai încerc o data)
• tip autosanctiune ("nu merit", "n-am facut nimic" etc.)
- Conflictul extern poate fi reglat prin mesaje care modeleaza comportamentele, situatiile în raport cu dorintele, trebuintele, asteptarile noastre. Mesajele folosite pot fi:
• tip instructiune
• tip recompensa
• tip avertizare
• tip persuasiune, convingere
• tip sanctiune
• tip mobilizare etc.
În general, un conflict, o situatie de criza, evolueaza de la un dezacord (cearta, antagonism, opozitie deschisa) la confruntare, escaladare, diminuare si rezolvare.
În cazul conflictelor, comunicarea reprezinta un instrument catre progres, armonie, reechilibrare sau o arma eficace, sursa de amplificare a conflictului.

Referatul Comunicare si motivatie - psihologie pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.