Muzica populara, pe de o parte, cea mai veche forma a creatie a muzicii românesti, caracterizata de o mare vitalitate pana in zilele noastre, si pe de alta parte, o sursa definitorie pentru creatia muzicala culta, atat religioasa cat si laica. In conservarea muzicii populare un rol important l-au avut, pe langa audienta permanenta, marii artisti. Unul dintre ei este Gheorghe Zamfir, care este celebru astazi in lume, facandu-se cunoscut prin interpreterile la un instrument tipic românesc, naiul.
Creatia muzicala religioasa, nascuta sub influenta bizantina, ajustata la intonatiile muzicii populare locale, a avut o perioada de glorie in secolele 15 - 17, cand reputate scoli de muzica liturgica s-au dezvoltat in cadrul manastirilor românesti. Influentele rusesti si occidentale au adaugat introducerea polifoniei in muzica religioasa din secolul 18, un gen dezvoltat de o serie de compozitori români in secolele 19 si 20.
Muzica laica are trasaturi caracteristice distincate in Principalitatile Române pana la sfarsitul secolului 18 si inceputul secolului 19. Influenta occidentala din Transilvania atat in muzica instrumentala (in particular orga) si in muzica vocala, pe cand influentele orientale au fost preluate in principal in Valahia si Moldova. Totusi, dupa stabilirea aici a mai multor muzicieni straini, si turneele facute de trupele de opera straine, a evoluat o tendinta spre muzica occidentala atat in Valahia cat si in Moldova.
In ultima jumatate a secolului 19 au fost fondate principalele institutii muzicale: Conservatorul din Bucuresti in 1866 (Conservatorul din Cluj s-a infiintat in 1825). Aceeasi perioada a cunoscut aparitia scolii nationale de muzica, bazata in principal pe muzica corala inspirata din cea populara si bizantina. Tot aceasta a fost perioada cand au aparut primele nume românesti in muzica de opera. Printre acestea amintim pe Haricleea Draclee (1860-1939), care si-a facut un renume pe marile scene de opera ale lumii care a jucat rolul Tosca la premiera acestei opere in 1900.
Coplesitoarea personalitate a lui George Enescu (1881-1955), compozitor (autor al cunoscutei opere Oedip), dirijor si interpret, a adus dimensiunea universala muzicii românesti. El a fost, impreuna cu contemporanul si prietenul sau ungurul Bela Bartok (care s-a nascut la Sânnicolau Mare langa Timisoara), un mare explorator al traditiilor muzicale populare, pe care le-a folosit in cautarile sale revolutionare pentru noi cai formale a expresiei artistice. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, scoala româna de muzica a fost prezenta pe scenele internationale, in special in domeniul instrumental si dirijoral, prin marile nume ca pianistul Dinu Lipatti (1917-1950) sau dirijorii Ionel Perlea (1900-1970) si Sergiu Celibidache (1912-1996), care au fost nevoiti sa-si dezvolte talentul lor creativ in afara granitelor tarii, Constantin Silvestri (1913-1969) etc.

Referatul Muzica Calsica romaneasca - desen pe care doriti sa-l downloadati nu este gratuit. Alegeti una din modalitatile de plata de mai sus pentru a primi codul pentru descarcarea referatului.

Va rugam sa introduceti o adresa de mail valida. Referatul cumparat va fi trimis si la adresa de mail pe care o veti spefica, descarcarea acestuia incepund in momentul in care dati click pe butonul 'descarca', dupa ce ati completat toate datele necesare.